Asigurarea locuinţelor, o afacere pe spatele românilor

De două săptămâni a intrat în vigoare Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor. Intrarea în vigoare a legii a fost amânată de mai multe ori, dar inundaţiile de luna trecută, care au afectat şi judeţul Botoşani, au fost declicul care a determinat autorităţile să grăbească aplicarea ei. "Este ultimul an când se dau materiale pentru refacerea caselor. La anul, dacă nu ai casa asigurată, nu vă mai întreabă nimeni nimic", a spus preşedintele Traian Băsescu pe 2 iulie, la Dorohoi, când a fost să vadă efectele inundaţiilor. Astfel, legea a intrat în vigoare de la 15 iulie, deşi normele de aplicare nu au ieşit încă din Parlament, iar aleşii vor fi în vacanţă până în toamnă.

În aceste condiţii, aplicarea legii se face după ureche sau mai bine zis după interesul asiguratorilor ce au format în noiembrie 2009 PAID (n.r. - Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale). Din PAID fac parte asiguratorii: Groupama, Astra, Paltinum, Uniqa, City Insurance, Certasig, Ardaf, Generali, Carpatica, RBC, Euroins, Grawe România şi Credit Europe. Acestea sunt singurele firme acreditate să încheie poliţele de asigurare obligatorie a locuinţelor (PAD).

Doar trei riscuri asigurate

Poliţa asigură următoarele riscuri: cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii. Contractul de asigurare obligatorie acoperă şi daunele directe provocate locuinţelor, dar şi consecinţa indirectă a producerii evenimentelor menţionate mai sus, cum ar fi incendiul sau explozia. Suma asigurată poate ajunge la maxim 20.000 de euro (pentru locuinţe de tip A - poliţa costă 20 de euro), respectiv 10.000 de euro (pentru locuinţe de tip B - poliţa costă 10 euro). Locuinţele tip A sunt construcţiile cu structura de rezistenţă din beton armat, metal sau lemn, cu pereţi exteriori din piatră, cărămidă arsă sau din orice alte materiale rezultate în urma unui tratament termic sau chimic. Locuinţele tip B sunt construcţiile cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alt tip de materiale nesupuse unui tratament termic sau chimic.

Două poliţe, o singură despăgubire

Poliţa PAD se suprapune peste asigurările facultative ale locuinţelor. Deşi legea prevede ca PAD să se încheie abia de la expirarea poliţei facultative, această derogare este valabilă doar până la 31 decembrie 2010. Astfel, clienţii firmelor de asigurări care au poliţe facultative ce expiră după această dată vor fi nevoiţi să plătească şi pentru PAD, deci vor plăti două poliţe care asigură, în mare, aceleaşi riscuri.

Potrivit unui document intern al unei firme de asigurări care face parte din PAID, "în cazul existenţei pentru aceeaşi locuinţă a asigurării obligatorii şi facultative, despăgubirea se va plăti mai întâi din asigurarea obligatorie", ulterior, "fiecare asigurator care a încheiat asigurări facultative va fi obligat la plată, pentru restul de sumă, proporţional cu suma asigurată din poliţa facultativă şi până la concurenţa acesteia, fără ca asiguratul să poată încasa o despăgubire mai mare decât prejudiciul efectiv, consecinţa directă a riscului". Adică, în cazul unei calamităţi asigurate şi dacă avem încheiate o poliţă de asigurare facultativă de 100.000 de euro şi una de tip A de 20.000 de euro, mai întâi vom primi cei 20.000 de euro de pe urma asigurării PAD şi apoi 80.000 de euro de pe asigurarea facultativă. Se poate lesne observa că asiguratul pierde 20% din banii pe care i-a achitat pentru poliţa facultativă şi implicit din despăgubirea pe care o contractase cu firmele de asigurări.

Anomalii ascunse de asiguratori

Aceasta nu este singura anomalie din lege. De fapt, Legea 260/2008 este plină de astfel de probleme. Conform surselor citate mai sus, firmele de asigurări nu vor emite poliţe pentru locuinţele aflate în categoria 1 de risc seismic, deşi acesta este principalul obiectiv al legii. "Nu se încheie poliţă PAD pentru locuinţele amplasate în imobile cu «bulina roşie» (risc seismic 1)", se arată în documentele citate. În aceste condiţii, acei proprietari de locuinţe sau chiriaşi nu vor primi nicio despăgubire în caz de cutremur şi, mai mult, riscă să fie amendaţi de primarii localităţii în virtutea prevederilor legii.

O altă problemă o reprezintă uniformizarea poliţelor de asigurare. Toate locuinţele, indiferent de categoria în care se încadrează, vor fi asigurate la aceeaşi valoare, 20.000 de euro, respectiv 10.000 de euro, indiferent de valoarea lor de inventar sau de piaţă. Astfel, sunt defavorizaţi proprietarii de locuinţe cu valori mai mari. De altfel, în mediul urban rar se mai găsesc garsoniere a căror valoare să fie sub 20.000 de euro, la fel şi în mediul rural unde locuinţele, chiar şi cele din chirpici sau paiantă, depăşesc cu mult valoarea de piaţă de 10.000 de euro. Sesizând acest lucru, asiguratorii şi-au instruit agenţii să-i forţeze pe români să încheie o poliţă facultativă, astfel, ei beneficiind de o dublă oportunitate de afaceri.

Apoi, potrivit hărţilor de risc, din cele opt milioane de locuinţe existente în România, mai puţin de 10% sunt expuse celor trei calamităţi naturale care vor fi asigurate prin intermediul PAD. Deci, este vorba despre o afacere de peste 100 de milioane de euro, făcută cadou firmelor de asigurări.

Asigurarea obligatorie a locuinţelor nu acoperă următoarele daune

- produse de inundaţii în timpul formării unor lacuri de acumulare sau în timpul schimbării artificiale a cursurilor de apă;

- în caz de ameninţare bruscă de prăbuşire sau alunecare de teren, precum şi în cazul imposibilităţii folosirii chiar prin repararea sau consolidarea clădirilor, dacă aceste fenomene au fost prilejuite, înlesnite sau agravate de săpături ori lucrări edilitare, lucrări de prospecţiuni, explorări sau exploatări miniere sau petroliere;

- produse de tasarea terenului de fundaţie fie sub sarcina construcţiei, fie din alte cauze;

- produse de formarea de crăpături în terenul de fundaţie sau în terenul din preajma clădirii, datorită variaţiei de volum a terenului, ca urmare a contracţiei/dilatării produse de îngheţ/dezgheţ;

- terenul care împrejmuieşte locuinţa şi care nu este asociat noţiunii de locuinţă nu face obiectul asigurării;

- la anexele care fac ori nu fac corp comun cu construcţia cu destinaţia de locuinţă asigurată (garaje, magazii, şoproane, grajduri, garaje, jardinière, pergole, împrejmuiri, etc…), precum şi instalaţii şi amenajări speciale (piscine, saune, rampe auto, etc…);

- la bunurile de orice fel, altele decât construcţia cu destinaţia de locuinţă (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hârtii de valoare, etc…).

PAID nu acordă despăgubiri pentru

-locuinţe construite în zone în care autorităţile au interzis acest lucru;

u construcţii cu destinaţia de locuinţe produse sau agravate, pentru partea de daună care s-a mărit, din cauza nerespectării de către asigurat a prevederilor legale (privitoare la autorizare, construire/producţie, exploatare);

- prăbuşirea clădirilor exclusiv ca urmare a defectelor de construcţie, chiar dacă are legătură cu producerea unui risc asigurat;

u cheltuielile de cazare provizorie până la refacerea locuinţei care face obiectul asigurării şi care a fost avariată în urma producerii unui risc acoperit.