Radarele de făcut bani au fost interzise

Campania declanşată de „Monitorul” şi de celelalte cotidiane din ţară prin care era denunţată afacerea radarelor fixe îşi arată primele rezultate. După ce au fost puse pe tapet deficienţele contractelor încheiate între firme şi primării, Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR) a anunţat că a retras avizul de funcţionare a radarelor fixe. Astfel, singurul sistem de depistare a vitezei rămas în funcţiune este cel de pe DN1, fiind administrat în totalitate de Poliţia Rutieră.

Informaţia a fost confirmată ieri de şeful Serviciului Poliţiei Rutiere, comisarul şef Dumitru Zmău, care spune că suspendarea aparatelor radar fixe a fost cerută de şeful IGPR, chestorul Petre Tobă, începând din 24 aprilie, motivul fiind lipsa cadrului legal general de funcţionare a unora dintre sisteme. „Este vorba de o suspendare temporară până la clarificarea contractelor încheiate cu nerespectarea legii. Sunt convins că aceste radare vor funcţiona în continuare pentru că astfel de parteneriate publice au fost încheiate în toate ţările Europei”, spune Dumitru Zmău.

La rândul său, primarul comunei Vlădeni, Voicu Murariu, susţine că decizia IGPR nu afectează activitatea de la nivelul judeţului, întrucât radarele fixe care urmau să fie montate la Huţani şi Vlădeni, în colaborare cu firma clujeană Codec, nu au fost puse în funcţiune. „Am spus-o de la bun început. Au fost câteva cazuri în ţară în care unii au mers pe lângă lege, iar acum vor trebui să răspundă. Eu sunt convins că atunci când am încheiat contractul nu am făcut nicio ilegalitate”, a spus Voicu Murariu, exprimându-şi convingerea că radarele de la Vlădeni vor fi puse în funcţiune după rezolvarea problemelor.

Nereguli găsite în contracte

Care vor fi sistemele radar ce vor fi desfiinţate se va vedea la finalul controalelor efectuate în ţară de IGPR în colaborare cu Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice. Astfel, toate contractele care nu respectă legislaţia de atribuire a contractelor de achiziţie publică vor fi contestate în instanţă şi se va solicita anularea lor. În urma controalelor efectuate în judeţele Cluj, Mureş şi Braşov, echipele de control au aplicat deja amenzi totale de 140.000 de lei pentru două primării care nu au respectat procedurile privind contractele de achiziţie publică, consiliile locale urmând a revoca hotărârile de încheiere a contractelor.

Scandalul a fost generat în urma parteneriatelor încheiate între câteva firme private şi primării, în baza Programului Naţional Speed Limit aflat sub supravegherea Poliţiei. Potrivit protocoalelor, veniturile rezultate din încasarea amenzilor sunt împărţite între firme, care încasează 65%, şi consiliile locale, cu 35%. Poliţia, care administrează sistemul video, contabilizează încălcările regimului legal de viteză şi întocmeşte procesele verbale de sancţionare. În judeţul Botoşani, primele sisteme de monitorizare video dotate cu radare vor fi montate în comuna Vlădeni şi vor monitoriza traficul spre şi dinspre Suceava.

Amendaţii nu scapă de sancţiuni, dar se pot judeca

Şoferii care au fost amendaţi până acum prin sistemul de radare fixe nu vor scăpa de amenzi, susţin reprezentanţii Serviciului Poliţiei Rutiere. „Amenzile primite până acum rămân valabile. Decizia se referă doar la retragerea avizului şi suspendarea activităţii”, a mai precizat comisarul şef Dumitru Zmău. Totuşi, cei care au fost amendaţi pe baza acestor sisteme fixe după data de 24 aprilie vor putea contesta în instanţă sancţiunile aplicate.

18 judeţe au rămas fără radare fixe

Cele 77 de radare fixe cărora li s-a retras avizul de funcţionare erau amplasate în 18 judeţe din ţară, respectiv: Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Cluj, Giurgiu, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea.

• Currently 5.00/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5