Opoziţie fără nicio poziţie

Aşa cum iarna îi ia uneori pe nepregătite pe cei care administrează drumurile noastre toate, şi demisia guvernului Emil Boc i-a cam luat pe nepregătite pe cei din opoziţie. Până acum credeam că au ceva pregătit pentru traiul nostru mai bun, un program ceva sau măcar o promisiune deşartă cu care să ne amăgim o perioadă până când populaţia va ieşi din nou în stradă să strige “Jos!”. Dar nimic. Demisia lui Emil Boc şi a guvernului pe care l-a condus până mai deunăzi, a picat ca un măr în capul opoziţiei, numai că spre deosebire de Newton, ea n-a reuşit s-a descopere nicio lege a gravitaţiei şi crede că tot ceea ce face în momentul de faţă este ca să urce în sondaje şi atât. În sondajele de opinie se orcă şi se coboară în baza aceloraşi pârdalnice legi ale fizicii. Atâta timp cât te consideri un om cu greutate, e posibil ca greutatea acesta să te tragă în jos, inclusiv în sondaje.
De patru ani încoace opoziţia actuală a fost în şomaj tehnic. Exemplul probabil l-a luat chiar de la unul dintre copreşedinţii USL, Crin Antonescu, ăl mai prim chiulangiu din Parlament, care nu venea la serviciu decât atunci când găsea un microfon liber, mai cu seamă la dezbaterea moţiunilor de cenzură. De trei ani încoace nu aud decât aceeaşi lozincă tatuată pe muşchii celor doi lideri politici, Crin Antonescu şi Victor Ponta: Jos Boc, Jos Băsescu, alegeri anticipate. Iată că Boc, cu guvernul lui a picat. Şi cu asta ce-am făcut? Vorbă lui Constantin Tănase. Am făcut că tocmai acum, când opoziţia ar fi putut să-şi arate muşchii şi să iasă la atac, a rămas cu acelaşi slogan, ca soldatul japonez în tranşee, la 40 de ani de la terminarea războiului.

Jos şi iar jos. Asta spun cei doi lideri şi la aşa-zisul dialog de care se tot plâng că nu au parte. Păi ce fel de dialog poate fi acesta, când preşedintele te invită să-ţi dai cu părerea asupra tratatului care urmează a fi semnat cu Uniunea Europeană şi de care va depinde în mare măsură şi guvernarea la care tot speră cei doi, când începi cu exprimări de genul: “Noi am venit aici fiindcă aşa e protocolul, dar vrem să vă întrebăm, când vă daţi demisia?”. Cam acesta este dialogul la care se referă opoziţia şi s-a referit în toţi anii acestea care s-au scurs de la ultimele alegeri. E drept că nici puterea nu prea a deschis uşile dialogului, aşa că acest dialog al surzilor era previzibil.

Vă amintiţi, alegători dumneavoastră, ca vreunul dintre liderii marcanţi ai opoziţiei să fi promis ceva concret? Eu nu-mi amintesc. Îmi amintesc în schimb o replică interpretată magistral de Ilarion Ciobanu în filmul “Columna”: “Azi n-am vânat nimic, nu mâncăm nimic. Hai, toată lumea la culcare!”. Aşa probabil or să spună şi liderii opoziţiei după alegeri, în situaţia în care le vor câştiga: “Noi nu v-am promis nimic, nu vă dăm nimic. Hai toată lumea la culcare, că avem de guvernat!”
Nici bine nu s-a anunţat încă formula noului guvern, că opoziţia a şi declarat că nu va participa la dezbateri, nici măcar la comisii pentru audierea noilor miniştri. Opoziţia continuă greva parlamentară. Părerile despre când a început greva asta sunt însă împărţite.