Pangasius, surpriza neplăcută din comerţ

Un recent semnal de alarmă este cel tras în legătură cu peştele Pangas sau Pangasius (cum e cunoscut în România), introdus nu demult pe piaţă. Într-o foarte scurtă perioadă, acesta a crescut în popularitate în Franţa şi în întreaga Europă. E un peşte foarte accesibil ca preţ (relativ ieftin), se vinde mai ales ca fileuri fără oase şi are o aromă şi textură neutră (blândă). Mulţi l-ar compara cu codul.
Deşi unii oameni îl găsesc gustos, de fapt, ceva este extrem de neplăcut. Site-ul www.dietmindspirit.org dezvăluie faptul că Pangasius au un nivel ridicat de otrăvuri şi bacterii (arsenic, deşeuri / dejecţii chimice etc.). Şi asta deoarece sunt cultivaţi “industrial” în Vietnam, de-a lungul râului Mekong - unul dintre cele mai poluate râuri de pe planetă, industriile dezvoltate de-a lungul râului aruncând substanţe chimice şi deşeuri industriale direct în el.

În 2006, suprafaţa totală pentru culturile MG era de 102 milioane hectare, respectiv 7% din întreaga suprafaţă cultivată. 55% din toată producţia mondială de soia este MG.Într-una dintre conferin

Numai că industria MG aduce cu sine o serie de riscuri majore: u transferarea prin polen a genelor de la culturile MG la ierburi

u apariţia unor boli şi agenţi patogeni noi; u afectarea altor plante din ecosfer

u distrugerea bio-comunităţilor şi a agro-ecosistemelor; u distrugerea ireparabil

u riscuri pentru sănătatea animalelor şi a oamenilor prin apariţia de alergii şi toxine noi;u　 cre

"Dosarul" alimentelor modificate genetic

O scurtă incursiune în domenii aferente ingineriei genetice ne provoacă noi motive de îngrijorare, faţă de inventivitatea năstruşnică a omului ce se consideră demiurg. Dintr-o detaliere făcută de dr. Florin Theodoru într-un studiu publicat pe www.semneletimpului.ro, "boala vacii nebune" – o racilă a sfârşitului de secol XX, îşi are originea în hrănirea bovinelor cu resturi organice (resturi din cadavrele rumegătoarelor) ca sursă ieftină de proteine, suplimentate cu hormon de creştere pentru bovine rBGH.　 Hormonul, autorizat de Administraţia pentru alimente şi medicamente din SUA, afectează nu doar creierul animalului, ci şi laptele lui. Dr. Samuel Epstein de la Universitatea Illinois, afirmă: ”Laptele vacilor hrănite cu rBGH este cu totul diferit de laptele natural din punct de vedere nutritiv, biochimic, farmacologic şi imunologic. În plus, el este contaminat cu antibiotice folosite la tratarea mastitelor.” În timp ce SUA au trecut sub tăcere pericolul, Canada şi Europa au interzis vânzarea laptelui cu modificări genetice.

u Bumbacul şi porumbul ”îmbunătăţite” genetic cu bacillus thuringiensis (folosit contra insectelor polenivore) au decimat populaţia de albine, insecte şi păsări din zonele cultivate în Thailanda, degradând în acelaşi timp şi solul.

u Un alt caz: pentru a creşte profitul suplimentului nutritiv ”Triptofan”, compania Showa Denko din Japonia a introdus un fragment de genă bacteriană în produsul iniţial, realizând GM Tryptophan. Rezultatul a fost un nou sindrom, Eusinfilia Hyalgia, cauză a 37 de morţi, 1.535 de paralizaţi, plus alte câteva mii afectaţi de tulburări sangvine. Chemată în instanţă, compania a trebuit să plătească despăgubiri de două miliarde de dolari.

• Currently 4.50/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5