Prima pagina:

prima pagina

Sondaj: Credeţi că noul guvern politic va fi mai eficient decât cel de tehnocraţi?
Da
Nu
Nu ştiu
Nu mă interesează

Comentarii »
Sondaje vechi »

Autentificare: Autentifica-te cu Facebook

sau
foloseste contul creat pe site-ul Monitorul
Tine-ma minte
Am uitat parola
Inregistrare
Newsletter:

Abonează-te la newsletter-ul nostru zilnic.

Detalii »

Contact: Aleea Mihail Kogalniceanu 4 , Botosani
Telefon:
0231 515053
Fax
0231 515130
E-mail: monitorul(a) monitorulbt.ro
polivalenta
Dedicatii RadioFix Live
pressshop
Coalitia pentru o presa curata


« Alte stiri din categoria Caleidoscop

Acţiunea "Missouri", minciunile şi mofturile Ceauşeştilor la Casa Albă

Caleidoscop

Pentru vizita foştilor dictatori Ceauşescu preşedintele american Richard Nixon a recreat, la Washington, atmosfera dintr-un stat totalitar.

 

Între 4 şi 10 decembrie 1973, Nicolae şi Elena Ceauşescu au efectuat o vizită oficială în SUA, la invitaţia preşedintelui de atunci Richard Nixon. Şeful de stat comunist mergea la Washington, potrivit „Adevărul” pentru a-l convinge pe Nixon să ceară Congresului SUA să acorde României clauza naţiunii celei mai favorizate.

Dintr-un plan de măsuri intitulat „Acţiunea Missouri“, document aflat în arhiva Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), aflăm că misiunea era de „importanţă internaţională“, ocazie cu care unităţile centrale şi teritoriale ale Ministerului de Interne trebuia să stabilească problemele de interes operativ pe care le ridica misiunea în SUA.

Pe 22 noiembrie 1973, gen. mr. Mihai Pacepa şi lt. col. Alexandru Aliman erau trimişi în SUA pentru stabilirea relaţiilor de siguranţă, protocol, dar şi pentru a verifica condiţiile de odihnă, igienico-sanitare în spaţiile ce le erau rezervate dictatorului şi consoartei lui. De asemenea, se urmărea efectuarea unui control asupra  produselor agro-alimentare ce urmau să fie consumate de membrii delegaţiei din ţara noastră. În plus, Mihai Pacepa trebuia să se ocupe şi de instalarea în SUA a unei linii telefonice directe cu ţara. 

Nu era pentru prima dată când Nicolae Ceauşescu se vedea faţă în faţă cu Richard Nixon. În 1967, Nixon, care era pe atunci membru al Congresului SUA, a fost foarte primit bine de Ceauşescu, iar după doi ani, în august 1969, liderul american a venit din nou în România, de data aceasta în calitate de preşedinte al SUA. Era, de altfel, prima vizită a unui preşedinte american în România. Vizita lui Richard Nixon în România venea într-o perioadă în care Nicolae Ceauşescu se opusese invadării Cehoslovaciei de către trupele sovietice, lucru apreciat de marile democraţii.  

 

„Ceauşescu a dat dovadă de înţelepciune“ 

 

Plecarea soţilor Ceauşescu în SUA a avut loc duminică, 2 decembrie 1973, în uralele membrilor de stat şi de partid. Americanii se pregătiseră pentru venirea lui Ceauşescu, iar pe marele bulevard Pennsylvania şi în faţa Casei Albe au fost arborate drapelele de stat ale României şi SUA.

Pe 4 decembrie, elicopterul special cu care călătoriseră Nicolae şi Elena Ceauşescu de la Camp David a aterizat aproape de Casa Albă. Oaspeţii au urcat într-o limuzină şi s-au îndreptat spre Casa Albă, în aplauzele populaţiei. La coborârea din limuzină, Richard şi Patricia Nixon i-au salutat călduros pe Elena şi pe Nicolae Ceauşescu şi au mers împreună pe podiumul de onoare, unde s-au rostit discursuri.  Garda de onoare a prezentat onorul, după care toţi s-au restras în Salonul Albastru, unde au avut loc convorbirile oficiale.  

Pe parcursul vizitei, gazdele au organizat ceaiuri şi dineuri oficiale în onoarea oaspeţilor. În toastul susţinut de Nixon, el le-a dezvăluit celor prezenţi motivele petru care a deschis larg uşa Casei Albe pentru preşedintele comunist: „Îmi pot imagina că mulţi dintre dumneavoastră, prezenţi aici, se întreabă despre ce am discutat. Desigur, nu vă pot dezvălui tot ceea ce am discutat, dar m-am gândit că ar fi interesant pentru dumneavoastră toţi cum preşedintele şi cu mine ne-am întâlnit pentru prima dată (…). În 1967, când nu deţineam această funcţie şi nu aveam nici o perspectivă să ajung să o deţin, am vizitat România, iar preşedintele a avut amabilitatea să mă primească. Mi-am amintit de temele pe care le-am discutat în 1967: războiul din Vietnam, care pe atunci părea fără sfârşit, relaţiile dintre Statele Unite şi Uniunea Sovietică, care erau pe atunci, în cel mai bun caz nu prea apropiate, relaţiile dintre Statele Unite şi Republica Chineză (…)”. 

Liderul american a mai precizat, în discursul de la acea întâlnire că „ceea ce vreau să spun, totuşi, este că distinsul nostru oaspete din seara aceasta, dintre toţi oamenii de stat din lume, a jucat unul din cele mai însemnate roluri ale unui om de stat de pe glob, prin faptul că a văzut ansamblul problemlor mondiale cu care suntem confruntaţi şi nu numai pe acelea care implicau propria sa ţară sau o altă ţară cu al cărui conducător el putea discuta într-un anume moment. El a dat dovadă de înţelepciune şi înţelegere şi a contribuit enorm la deschiderea unor dialoguri care, altfel, ar fi rămas închise pentru totdeauna“.

 

„Cât de liberă este presa din România?“  

 

Singurii care nu l-au iertat de întrebări indiscrete pe Nicolae Ceauşescu au fost jurnaliştii din cea mai mare democraţie a lumii. La dejunul oferit în cinstea oaspetelui la Clubul Naţional al Presei din Washington, la care au participat 200 de ziarişti din SUA, preşedintele statutului comunist a fost nevoit să atingă probleme sensibile: despre situaţia evreilor şi libertatea presei. 

Ceauşescu a fost întrebat de ce limitează România emigrarea evreilor şi dacă se ia în calcul propunerea unui senator american, care era de acord să voteze acordarea clauzei naţiunii celei mai favoriate în funcţie de facilitarea plecării evreilor din ţară. În răspuns, Ceauşescu a subliniat că este vorba despre două întrebări, că nu există o limitare a emigrării evreilor care vor să plece din România. „Acestă «limitare» este determinată de faptul că numărul evreilor care cer să plece devine tot mai mic. (…) Mi-e teamă să nu se propună vreun amendament pentru a accepta primirea evreilor în România în viitor“. În sală s-a stârnit rumoare.  

Un alt jurnalist l-a întrebat pe dictator cât de liberă este presa în România. „Mi-ar fi greu să spun eu cât este de liberă. Ar trebui să vizitaţi România şi veţi constata atenţia şi grija pe care le acordăm presei, astfel ca ea să servească intereselor poporului, cauzei dezvoltării sale economice-sociale şi a independenţei, ştiinţei, culturii şi totodată politicii de pace şi de colaborare între toate statele lumii“, a răspuns Ceauşescu.    

România primea, în 1975, clauza naţiunii celei mai favorizate, acordată de SUA ţării noastre. În 1988, Nicolae Ceauşescu a anunţat autorităţile de la Washington că renunţă la acest avantaj, înainte ca SUA să apuce să informeze România de retragerea ei. Clauza era compromisă ca urmare a politicii regimului comunist de îngrădire a emigrărilor şi a nerespectării drepturilor omului.

Clauza naţiunii celei mai favorizate era un privilegiu acordat României în relaţiile economice, în cadrul comerţului internaţional. Acesta constă în a acorda avantaje egale cu cele ale naţiunii cele mai favorizate, în termeni de taxe vamale şi cote de import.   

 

Diplomă pentru doctor inginer Elena Ceauşescu, „savanta de renume mondial”    

 

Cu ocazia vizitei în SUA, Elena Ceauşescu a primit diploma de membru de onoare al Institutului american al chimiştilor „pentru contribuţia adusă la progresul cercetătorilor în domeniul chimiei“. Elena Ceauşescu obţinuse, în 1967, titlul ştiinţific de „doctor inginer”. Lucrarea „Polimerizarea stereospecifică aizoprenului” a fost scrisă de savanţi, întrucât Elena Ceauşescu avea doar elementare noţiuni de chimie.  

Acelaşi Institut îi acordase o diplomă de membru de onoare lui Glenn T. Seaborg, laureat al Premiului Nobel, fost preşedinte al Comisiei pentru Energia Atomică din SUA. Surprinzător din partea americanilor, Elena Ceauşescu era primul om de ştiinţă din afara hotarelor SUA care primea înalta distincţie.     

Titlul s-a acordat într-un cadru solemn, la sediul Academiei Naţionale de Ştiinţe.

 

Cheia oraşului Cleveland, pe mâinile dictatorului   

 

Nici Ceauşescu nu a plecat cu mâna goală din SUA, el primind diploma de cetăţean de onoare al oraşului Cleveland, de la primarul Ralph Perk. La întâlnirea cu şefii de stat din România au fost prezenţi şi români stabiliţi în SUA. La Cleveland a fost fondat, în 1906, primul ziar românesc din America. Aici era cel mai mare muzeu etnografic românesc din afara graniţelor ţării, iar în una dintre grădinile oraşului fusese ridicat bustul lui George Enescu.  

 

Declaraţia semnată de cei doi preşedinţi  

 

În urma vizitei în SUA, cei doi şefi de stat, Ceauşescu şi Nixon, au semnat o declaraţie comună cu privire la cooperarea economică, industrială şi tehnică dintre cele două ţări, punându-se accent pe schimbul de informaţii economice, comerciale şi tehnice în domenii de interes reciproc. Totodată, s-a hotărât crearea Consiliului economic mixt româno-american, care să examineze problemele facilitării operaţiilor comerciale dintre cele două state.   

 

 

 

 
 
Vizualizari: 715. |   Noteaza articolul :
  • Currently 4.00/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  |  Nota curenta: 4.0 din 4 voturi
Comentarii

Monitorul de Botosani nu este responsabila juridic pentru continutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

  • 1. de comis009:
    Ce timpuri , ce oameni . Chiar cu idiologii politice diferite se gaseau puncte comune in dezbateri si semnarea unor documente in avantajul reciproc . Acum parca ne prosternam continuu si semnam documente avantajoase numai celor puternici si hrapareti , daca nu esti sluj te si astepti la decapitare intr-un sector de activitate s-au altul .
    2017-01-04, 18:35:56

Pentru a putea posta comentarii pe marginea subiectului trebuie sa fii autentificat!

Autentificare:
Am uitat parola
Inregistrare
Tine-ma minte
Poza Zilei: Tot reclama rămâne sufletul comerţului.
Parerea mea:
Program Filme CineGlobe
Diverse: Horoscop

Vremea:
Acum: 26°C.
La noapte: 20°C.
Maine: 31°C. Detalii »

Curs valutar:
EUR:   4,5630 lei
USD:   4,0522 lei

Chestionar

Dacă aţi fi parlamentar de Botoşani, ce proiecte de lege aţi propune dezbaterii publice?

Raspunsuri »
Chestionare vechi »
Sumarul editiei: