Prima pagina:

prima pagina

Sondaj: Ce credeţi că ar trebui să facă primăria pentru a avea bani şi pentru investiţii?
Să se împrumute
Să reducă personalul şi salariile
Să majoreze taxele şi impozitele
Să ceară bani de la guvern
Să reducă subvenţiile

Comentarii »
Sondaje vechi »

Autentificare: Autentifica-te cu Facebook

sau
foloseste contul creat pe site-ul Monitorul
Tine-ma minte
Am uitat parola
Inregistrare
Newsletter:

Abonează-te la newsletter-ul nostru zilnic.

Detalii »

Contact: Aleea Mihail Kogalniceanu 4 , Botosani
Telefon:
0231 515053
Fax
0231 515130
E-mail: monitorul(a) monitorulbt.ro
polivalenta
pressshop
Coalitia pentru o presa curata


« Alte stiri din categoria Caleidoscop

Republica Sovietică Evreiască de la Botoşani

Caleidoscop - Sorin RUSU
(citeste alte articole de acelasi autor »)


Botoşaniul a găzduit una dintre cele mai importante comunităţi de evrei din ţară, care a avut un rol deosebit de important în ascensiunea economică a oraşului.

 

Încă din secolul al XIX-lea, Botoşaniul a găzduit o importantă comunitate evreiască, una din cele mai mari din ţară, venită în mare parte din Galiţia, Moravia, Imperiul Ţarist, unde era supusă la diverse persecuţii. Ascensiunea economică şi implicarea socială a evreilor în comunitate a crescut în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, atunci când au participat din plin, alături de boierii şi negustorii armeni, români, la dezvoltarea şi modernizarea oraşului, mărturie fiind diversele edificii, precum teatrul din Botoşani sau ansamblul arhitectural al Centrului Vechi, acestea marcând perioada de maximă înflorire a lor şi chiar a oraşului, Botoşaniul fiind al patrulea oraş din ţară, după Bucureşti, Iaşi şi Galaţi. Evreii au fost însă şi protagoniştii unui episod, care poate fi încadrat la capitolul istorii misterioase şi controversate.  

Pe fondul înfrângerilor succesive suferite de armata germană şi de aliaţii ei pe frontul de est, după dezastrul de la Stalingrad, s-a declanşat contraofensiva sovietică. Începând cu primăvara lui 1944, în urma operaţiunilor militare pe linia Proskurov - Cernăuţi, Uman-Botoşani şi Odessa, declanşate de fronturile 1, 2 şi 3 ucrainene, forţele sovietice au ajuns la râul Prut, forţând trecerea acestuia, în zona localităţilor Ripiceni şi Movila Ruptă, la data de 26 martie.  La 10 martie, autorităţile române, declanşează parţial operaţiunea 1111 pentru Transnistria şi judeţele Botoşani şi Baia, având denumirea de cod „Brancomir” şi total, operaţiunile „Brâncoveanu” (Hotin-Cernăuţi), „Cantemir” (Săveni - Rădăuţi-Prut – Dorohoi - Storojineţ), „Movilă” (Bălţi-Orhei) şi „Decebal” Lăpuşna-Tighina, cu scopul de a limita pierderile şi a îngreuna avansul trupelor sovietice.

Primele trupe ruseşti au pătruns încă de la începutul  lunii martie în fostul judeţ Dorohoi, intrând în oraşul reşedinţă la 5 martie, apoi şi în judeţul Botoşani, unde au pătruns trupele comandate de generalul Tolbuhin. Ştirea că Botoşaniul a fost eliberat, a fost sărbătorită la Moscova cu 15 salve de tun, acesta fiind cel mai important oraş din dreapta Prutului la care au ajuns trupele sovietice. 

 

Şanţuri anti-tanc săpate de evrei

 

Apropierea liniei frontului de Botoşani, duce la începerea evacuării oraşului de către autorităţi şi o parte a  populaţiei româneşti, în jurul datei de 20 martie 1944. Oraşul a rămas să fie apărat de un pluton german SS şi o companie românească de ariergardă, ce era formată din foşti puşcăriaşi, comandată de un căpitan ce purta o sutană de culoare gri (un fost preot de la Biserica Sfântul Ilie din oraş, condamnat pentru crimă).

Nemţii au început să prindă evrei de pe stradă pe care îi duceau la marginea oraşului, către Răchiţi, unde-i puneau să sape gropi de apărare şi şanţuri anti-tanc. Având în vedere că, în astfel de situaţii, zvonurile înfloresc, în oraş se răspândeşte repede vestea că germanii îi pun pe evrei să-şi sape gropile înainte de a fi împuşcaţi. Şefii comunităţii din oraş, încercau cu disperare să obţină informaţii certe. Cu teamă, îi contactează pe germani, iar aceştia le-au explicat necesitatea construirii unor şanţuri anti-tanc. Pentru a controla situaţia şi a preveni evenimente neplăcute, comunitatea evreiască îşi ia angajamentul să pună la dispoziţia unităţii germane, voluntari pentru săparea respectivelor şanţuri.

 

Comunitatea a avut un rol crucial

 

Ofensiva rusească şi trecerea Prutului în luna martie a dus la un exod al populaţiei. În primul rând, s-a retras administraţia din cele două judeţe, odată cu aceştia, refugiindu-se o parte a populaţiei româneşti. Evreii, foarte numeroşi în Dorohoi şi Botoşani, au rămas, lor fiindu-le interzisă evacuarea.

De altfel, aceştia i-au întâmpinat pe sovietici ca pe nişte salvatori. „Bătrânii noştri, le-au ieşit înainte cu flori de primăvară”, mărturisea Mariana Juster. Motivele sunt diverse; pe deoparte persecuţiile la care au fost supuşi, pe de altă parte, atitudinea partizană a unora dintre evrei şi simpatiile de stânga a altora.

După retragerea autorităţilor româneşti şi a garnizoanei, în oraş s-a instalat haosul: distrugeri, devastări, jafuri, violuri, la aceste fapte pe lângă civili, dedându-se şi militarii nemţi şi români aflaţi în retragere. Singura instituţie rămasă, a fost Comunitatea Evreilor, care a luat unele măsuri pentru restabilirea ordinii publice şi organizarea vieţii sociale, atât cât se putea în situaţia respectivă. În acest sens, s-a constituit grupuri de gardieni, care aveau misiunea de a restabili ordinea; de altfel, membrii acestor grupuri, aveau să devină primii angajaţi ai noii Poliţii; în continuare, s-au stabilit stocurile de făină pentru brutării, fixându-se şi preţurile în încercarea de a combate specula, funcţionarea abatorului, funcţionarea teatrului, a dispensarului şi spitalului, unde au fost trataţi răniţii din noaptea bombardamentului german. Toate acestea, pe lângă altele, arată rolul major jucat de Comunitate, atât înainte, cât şi după venirea sovieticilor, atunci când aceasta avea să se ocupe de aprovizionarea şi încartiruirea trupelor sovietice şi de rezolvarea tuturor problemelor administrative.

Situaţia a fost deosebit de complexă, nelipsind incidente între ruşi şi români, marcate de abuzurile sovieticilor, evreii fiind la mijloc, în special când aceştia rechiziţionau diverse bunuri pentru armata de ocupaţie.  Se estimează, că pe întreaga perioadă a ocupaţiei, s-au perindat prin zonă, aproximativ un milion de soldaţi sovietici.  

 

Sosirea sovieticilor şi declararea Republicii Sovietice Evreieşti

 

În dimineaţa zilei de 7 aprilie 1944, îşi fac apariţia primele trupe sovietice, ce intră în oraş dinspre bariera Suliţei şi cea a Iaşilor. Primele plutoane, erau formate din femei, care trăgeau fără o ţintă anume. După-amiază, a intrat grosul trupelor primite de o mare de spectatori, în majoritate evrei. În fruntea trupelor, călare, o femeie, ce s-a dovedit mai târziu a fi Ana Pauker, pe numele ei real,  Hanna Rabinsohn. Ea s-a cazat în casa evreului Katz, a cărui adresă o ştia de la fiul evreului botoşănean, Dolciu Katz, ofiţer politic superior pe frontul ucrainean. O lună mai târziu, un alt viitor lider comunist, va sosi la Botoşani, maiorul Luka Laszlo alias Vasile Luca.

 În condiţiile în care toate autorităţile oraşului au fost evacuate, grupul de conducere al Comunităţii evreieşti, propune reprezentanţilor Armatei Roşii, organizarea unui aparat administrativ. Astfel, autorităţile nou instalate,  alcătuite prin forţa împrejurărilor, în majoritatea covârşitoare din evrei, au avut o sarcină destul de grea, în a repune în funcţiune, întregul aparat administrativ şi de a readuce la normal viaţa cotidiană în oraşul Botoşani.

Pe acest fond, când practic evreii deţineau controlul, erau şi majoritari, poate şi sub influenţa momentului, a influenţei exercitate de personalităţi de frunte a Comunităţii care aveau simpatii de stânga, era acum momentul revanşei.  Aceştia erau acuzaţi de către prefectul Dimitrie Russu – unul din puţinii români ce avea o funcţie importantă în administraţia locală – că „au acceptat religia politică a altui stat, căutând să slăbească şi să distrugă viaţa noastră naţională”.

Regretatul istoric Ionel Bejenariu, susţine că aceste autorităţi s-au constituit încă de pe 7 aprilie, când au declarat Botoşanii republică sovietică socialistă. Entuziasmul le-a fost tăiat rapid de Ana Pauker şi Teoharie Georgescu, care, pe 8 aprilie, i-au adunat pe toţi potentaţii locali în sala fostului teatru „Leonard”, actualmente cinema „Unirea” , apostrofându-i: „ce vă închipuiţi  c-am venit să creăm o republică evreiască?”, acest fapt, arătând că ordinele Moscovei erau altele.

 

Republica Evreiască, un moft al Anei Pauker

 

În acest sens, istoricul botoşănean Constantin Cojocaru, spune că a existat această idee a unei Republici Evreieşti şi că ar fi fost o ambiţie a Anei Pauker.  Acesta arată că marea parte a populaţiei evreieşti, în afara comuniştilor, nu ar fi văzut cu ochi buni întemeierea unei Republici Sovietice Evreieşti. Şi asta în condiţiile în care războiul putea fi schimbător şi în consecinţă şi-ar fi atras antipatia populaţiei româneşti şi a unei noi administraţii. 

Se presupune că Ana Pauker ar fi fost oscilată cu această idee, descurajând-o, proliferând-o, apoi încurajând-o şi apoi la final, descurajând-o din nou, probabil în funcţie de evoluţia situaţiei, şi, mai mult cu siguranţă, de ordinele primite.

 

 

 

 
 
Vizualizari: 1524. |   Noteaza articolul :
  • Currently 3.67/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
  |  Nota curenta: 3.7 din 3 voturi
Comentarii

Monitorul de Botosani nu este responsabila juridic pentru continutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra va revine in exclusivitate.

    Pentru a putea posta comentarii pe marginea subiectului trebuie sa fii autentificat!

    Autentificare:
    Am uitat parola
    Inregistrare
    Tine-ma minte
    Poza Zilei: Se înnoieşte parcul auto din oraş. O înmatriculează la vară, dacă nu are bani de uşi, că tot e fără taxe.
    Parerea mea:
    Program Filme CineGlobe
    Diverse: Horoscop

    Vremea:
    Acum: 21°C.
    La noapte: 9°C.
    Maine: 21°C. Detalii »

    Curs valutar:
    EUR:   4,6579 lei
    USD:   3,7656 lei

    Chestionar

    Raspunsuri »
    Chestionare vechi »
    Sumarul editiei:
    Bancul Zilei Caleidoscop Lumea digitala Mozaic