Un ardelean, întors recent dintr-o excursie la Londra, îi povesteşte prietenului lui:
– Bă, am cunoscut o englezoaică şi, cu toate că nu ştiu engleza şi nici ea româna, ne-am înţeles de minune!
– Cum aşa?
– Păi i-am desenat o farfurie cu mâncare şi direct m-a luat la un restaurant! I-am desenat un pahar şi ea m-a luat la un bar şi tot aşa până spre dimineaţă, când ea mi-a desenat un pat! Bă, şi acuma stau şi mă tot gândesc: de unde naiba a ştiut ea că sunt tâmplar ?