De ce înfloresc conspiraţiile cu coronavirus

0

Ticăloși nevăzuți. Leacuri ultrasecrete. În căutarea lor pentru a-și găsi un punct de sprijin, mulți oameni înrăutățesc mult mai mult decât propria lor anxietate.
Ziariștii de la New York Times analizează conspirațiile lansate în ultima perioadă, dezinformările și toate celelalte activități de pe internet, plus motivațiile pentru care oamenii le cred așa de ușor.

Coronovirusul a dat naștere la un ocean de teorii ale conspirației, dezinformare și propagandă ce erodează încrederea publică și subminează eforturile oficialilor din sănătate în modalități ce s-ar putea prelungi și chiar depăși perioada pandemiei. Revendicări că virusul este o armă biologică, o invenție partizană sau parte a unui complot de a remodela populația au înlocuit un virus cu rele mai familiare și mai ușor de înțeles.

Fiecare din aceste ipoteze încearcă să găsească un înțeles unei tragedii fără sens, indiferent cât de întunecat al fi acel sens. Zvonuri de cure secrete – înălbitor diluat, închiderea aparatelor electronice, banane – promit speranță de protecție în fața unei amenințări care a îmbolnăvit și liderii lumii. Credința că cineva are privilegiul de a afla cunoștințe interzise îi oferă certitudine și confort în mijlocul unei crize ce a întors lumea cu susul în jos.

Și împărtășirea acestor „cunoștințe” poate da oamenilor ceva ce greu găsesc în aceste săptămâni de stat în casă și moarte: un sens al acțiunii utile.
„Are toate ingredientele pentru a duce oamenii spre teorii ale conspirației”, spune Karen M. Douglas, un psiholog de la universitatea Kent din Marea Britanie, ce studiază aderența publicului la conspirații, Zvonuri și fapte ce sunt absolut de necrezut sunt împrăștiate zilnic de oameni ale căror capacități de a gândi critic au fost copleșite de sentimente de confuzie și neajutorare. Dar multe falsuri sunt promovate chiar de guverne ce caută să ascundă eșecurile, actori politici ce caută creșterea în sondaje, escroci ordinari sau, în Statele Unite, de un președinte ce recomandă cure neverificate ori aruncă vina pe alte persoane.

Anxietatea devine și ea virală

Toate teoriile conspirației au un mesaj comun: singura protecție vine din adevărurile secrete pe care „ei” nu vor ca tu să le afli. Sentimentele de securitate și control oferite de astfel de zvonuri pot fi iluzorii, dar răul făcut încrederii publice este foarte real și a dus oamenii la folosirea unor remedii ce s-au dovedit fatale și la batjocorirea distanțării sociale, ceea ce a dus la ineficiența unor măsuri colective ca statul în casă sau purtatul măștii.

„Am mai avut pandemii înainte”, spune Graham Bookie, ce conduce Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab, însă nu am avut nici una în care oamenii au fost atât de conectați și au acces la atât de multă informație. Acest ecosistem de dezinformare și neîncredere publică a dus Organizația Mondială a Sănătății la a avertiza despre pericolul unei „infodemii”. „Vezi spațiul că este inundat”, adaugă Graham Brookie, „iar anxietatea devine și ea virală”.

Ispita „cunoașterii secrete”

„Oamenii sunt atrași de conspirații pentru că promit satisfacerea unor anumite motive psihologice importante pentru ei”, spune dr. Douglas. În top sunt controlul asupra faptelor, autonomia propriei persoane și sentimentul de deținere a controlului. Dacă adevărul nu satisface aceste nevoi, oamenii au această capacitate incredibilă de a inventa povești, chiar atunci când știu că unele părți sunt false. De exemplu, un studiu recent arată posibilitatea că oamenii distribuie intens știri false despre coronavirus chiar dacă nu cred acele știri.

„Magnitudinea dezinformării ne-a copleșit”, scrie Snops, un site ce urmărește știrile false. Texte larg răspândite sugerează fals că Bill Gates a plantat coronavirusul pentru companiile sale farmaceutice. În Alamaba, USA, au apărut poze larg distribuite cu bolnavi care au fost aduși din alte state americane cu elicopterul.

În America Latină, zvonuri la fel de ușor de găsit sugerează că virusul a fost creat pentru a răspândi în lume SIDA. În Iran, voci pro-guvernamentale arată că coronavirusul este un complot occidental.

Mass media italiană a urmărit un video postat de un italian din Tokio în care sesiza că coronavirusul este tratabil, dar oficialii italieni „ascund adevărul”. Alte filmulețe populare pe YouTube, arată că întreaga pandemie este o ficțiune pentru a controla populația planetei. Alții admit că boala e reală, dar cauza nu e un virus, ci rețelele de telefonie celulară 5G. Un video care transmitea acest fals și anunța că măsurile de distanțare socială pot fi ignorate avea 1,9 milioane de vizualizări. În Marea Britanie s-a înregistrat și o serie de atacuri împotriva antenelor de telefonie celulară.

Teoriile conspirației pot face ca oamenii să nu se mai simtă singuri. Puține lucruri întăresc legăturile precum cele cum că „noi” luptăm împotriva „lor”, în special când e vorba de străini sau minorități, ambele categorii fiind țapi ispășitori pentru multe din zvonurile false legate de coronavirus.

Dar, dacă toate astea oferă vreun confort, e doar temporar. De-a lungul timpului, cercetările psihologice au arătat că a te îneca în conspirații nu aduce doar insatisfacție, ci și la tendința de a înrăutăți starea de insecuritate. Și asta ne poate duce la căutarea altor și altor explicații extreme, la fel ca dependenții care caută doze tot mai mari de drog.

Guvernele găsesc oportunităţi în confuzie

Conspiratorii casnici se amestecă uneori cu cei guvernamentali. Anticipând căderea politică în urma crizei, lideri de guverne s-au mișcat repede și au început
să găsească vinovați în alte părți sau și-au însușit fără probleme acțiuni bune, ca fiind personale. Un oficial chinez acuză că virusul a fost introdus în China de membri ai armatei SUA, o acuzație care a fost lăsată să înflorească în altfel extrem de bine controlatele rețele sociale chinezești.

În Venezuela, președintele Nicolas Maduro a sugerat că virusul e o armă biologică americană împotriva Chinei. În Iran, oficialii au găsit un complot extern pentru a opri alegerile. Și vehicule de media controlate de guvernul rus, incluzând unele care funcționează în Europa de vest au dat știrea că americanii au creat virusul pentru a distruge economia chineză.

În fostele republici sovietice Turkmenistan și Tadjikistan, liderii au lăudat tratamente false și au spus că cetățenii trebuie să continue să lucreze.

Dar nici oficiali din țări mai democratice nu s-au abținut să răspândească zvonuri, în principal atunci când au dorit să distrugă reputația liderilor ce conduc țara, pentru a produce mișcări populiste puternice. Matteo Salvini, liderul partidului italian anti-migrație, a scris că China a produs un supervirus ce atacă plămânii, din „lilieci și șobolani”. Și președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, a promovat repetat tratamente neaprobate pentru coronavirus și a menționat că virusul este mai puțin periculos decât spun experții. Facebook, Twitter și YouTube au acționat extraordinar și i-au scos mesajele de pe rețelele lor.

Președintele Trump a promovat tratamente neverificate, în ciuda avertizărilor oamenilor de știință și a faptului că cel puțin o persoană a decedat pentru că a luat o doză prea mare, în urma sugestiilor lui Trump. Tot el a acuzat dușmani imaginari că vor să inflameze situația coronavirusului pentru a-i face lui rău pe plan politic. Când spitalele din New York au rămas fără echipament medical a sugerat că sunt implicate cadrele medicale care fură măști.

Aliații lui au mers și mai departe, senatorul republican Tom Cotton și alții au sugerat că virusul a fost produs în laboratoare chineze. Iar unele ziare aliate lui Trump au scris că numărul de morți în urma epidemiei a fost umflat de adversarii politici ai lui Trump.

O criză paralelă

„Acest tip de deformare a informației este foarte, foarte periculos”, spune Gordon Brookie, referindu-se la eforturile americane și chineze de a minimiza pericolul pandemiei. Nu doar că hrănesc pofta de conspirații individuale, dar le și legitimează prin declarații că sursele și datele oficiale nu sunt de încredere și apare la populație tendința de a încerca să afle adevărul singuri.

O cacofonie lansată de epidemiologi de sufragerie câștigă atenție prin senzaționalismele lansate și umbrește experții legitimi, care rareori reușesc să fie așa de emoționali sau să asigure lumea că totul va fi bine. Acești falși profeți promit tratamente simple, ca evitarea telecomunicațiilor sau consumul de banane. Anunță că distanțarea socială nu este necesară, iar alții vând credulilor tratamente proprii, care nu au nici un efect.

„Teoriile conspirației legate de medicină au puterea de a distruge încrederea în autoritățile medicale, ce poate duce la scăderea dorinței oamenilor de a se proteja pe ei înșiși”, scriu Daniel Jolley și Pia Lamberty, doi specialiști eminenți în psihologie într-un articol recent. Aceste teorii i-au făcut pe oameni ca în loc să se vaccineze sau să ia pastile, să caute sfaturi medicale la prieteni sau familie.

Credința într-o teorie a conspirației duce la a crede în altele. Consecințele, spun experții, nu ar putea doar înrăutăți situația în pandemia actuală, dar pot continua și după ce aceasta se încheie. Conspirațiile medicale sunt o problemă în creștere în ultimii ani. La fel și neîncrederea în autorități, fapt ce a dus la alunecarea unei mari părți a lumii spre populism.

Acum, când lumea intră într-o criză economică cum nu am mai avut, aceste probleme se vor acutiza și valul de teorii ale conspirației cu coronvirus au, scriu Jolley și Lamberty, „potenţialul de a fi la fel de periculoase ca pandemia în sine”.

+6 -2
se încarcă...