Asociaţiile care militează pentru construirea Autostrăzii „Unirii”, Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş (A8), vor da guvernul în judecată. Reprezentanţii acestora au demarat în această săptămână acţiunile premergătoare înaintării dosarului A8 în justiţie. „În următoarele 30 de zile vom da în judecată Guvernul României şi Ministerul Transporturilor pentru nerespectarea Legii, iar martori în acest dosar vor fi chemaţi toţi prim miniştrii din 2007 şi până azi. Vom chema martori toţi miniştrii Transporturilor, foştii directori CNAIR (CNADNR), directori de sucursale CNAIR, consilieri ai Ministerului Transporturilor, constructori, proiectanţi, firme de consultanţă, asociaţii ale transportatorilor, asociaţii ale victimelor din accidente, politicieni, primari, preşedinţi de CJ şi orice român care poate aduce dovezi asupra modului în care Moldova a fost batjocorită prin întârzierea cu bună ştiinţă a acestui proiect”, se arată într-o postare pe pagina de Facebook a lui Cătălin Urtoi, liderul Asociaţiei „Împreună pentru A8”.
Potrivit acestuia, „unii dintre aceşti «martori» sunt cei care au luat decizii pentru a întârzia acest proiect”. „Prin întârzierea acestui proiect s-au adus pierderi economice majore regiunii Moldova, iar noi considerăm că este un atentat la siguranţa naţională”, a mai spus Urtoi.
A expirat termenul avansat pentru parteneriatul public privat
Pe de altă parte, în urmă cu zece zile a expirat termenul avansat de politicieni pentru identificarea unui investitor care să construiască prin parteneriat public privat tronsonul de autostradă Iaşi – Târgu Neamţ. Cum acesta nu a fost încă anunţat, militantul pentru autostradă în Moldova îi cere lui Varujan Vosganian (ALDE) să facă publice măsurile pe care, ca om politic, le-a angajat în sensul revenirii acestui tronson la Ministerul Transportului şi a finanţării acestuia din fonduri europene şi/sau guvernamentale.
Sectorul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, sabotat de guvernanţi
Cătălin Urtoi mai dezvăluie şi planul „construit în laboratoarele PSD cu concursul celor de la Iaşi şi Bacău” pentru întârzierea Autostrăzii „Unirii” în detrimentul Autostrăzii „Bacău – Braşov” (A13). „Vor să lanseze cât de repede acest caiet de sarcini (n.r. – pentru studiu de fezabilitate şi proiect al A13), iar finanţarea va fi din fonduri europene prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM). „Practic, în acest moment, gaşca PSD – ALDE vrea ca până la sfârşitul acestui an să avem şi un executant pentru studiu de fezabilitate şi proiect pe A13. Este o mişcare pregătită foarte minuţios pentru a realiza traversarea munţilor pe Valea Oituzului. În acest fel se vă anula pentru o perioadă lungă de timp investiţia în A8 pe tronsonul Târgu Mureş – Târgu Neamţ, deoarece este clar că nu poţi investi în acelaşi timp pentru două tronsoane de munte, care merg oarecum în aceeaşi direcţie. Practic autostrada pe care vă trebui să circulăm de la Iaşi spre vest vă fi: Ungheni – Iaşi – Cristeşti (A8) – Bacău (A7) – Braşov (A13)”, a conchis Urtoi, care arată că judeţele cele mai afectate sunt: Botoşani, Suceava, Neamţ şi Harghita.
Termen dublat de Guvernul Dăncilă
În februarie, premierul Viorica Dăncilă a promis că Autostrada „Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş” va fi terminată abia în 2026, asta deşi legea adoptată la finalul anului trecut prevede ca aceasta să fie gata până în noiembrie 2022. În bugetul pentru 2019 au fost prinşi bani la capitolul Autostrada „Unirii” doar pentru completarea studiilor de fezabilitate, echivalentul a doar câteva sute de metri de autostradă.
La finalul anului trecut, Comisia Europeană a modificat POIM, prin care vor fi alocate mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă. „Concret, prin această decizie, rata de cofinanţare europeană creşte de la 75% la 85% pentru proiectele privind dezvoltarea reţelei transeuropene de transport (TEN-T), a celei de metrou, precum şi a celor de transport multimodal”, se menţiona într-un comunicat de presă al Comisiei Europene. Astfel, la un cost estimat al Autostrăzii „Unirii” de aproximativ nouă miliarde de euro, contribuţia României ar fi de 1,35 miliarde euro, în timp ce 7,65 de miliarde de euro ar veni de la UE.
