seventeen + 2 =

A password will be e-mailed to you.

Ciprian MITOCEANU
scriitor

Civilizaţia este doar o spoială, una foarte uşor de îndepărtat după cum o demonstrează evenimentele din ultima perioadă. Numărul infracţiunilor violente a crescut înfiorător şi va continua să crească dacă nu se vor lua măsurile necesare. Asta pentru că un comportament civilizat şi responsabil nu poate fi obţinut doar cu vorba bună, aşa cum încearcă să sugereze pedagogi care în viaţa lor nu au călcat într-o sală de clasă.

Dacă-i invidiem pe nemţi sau francezi pentru civilizaţia din ţările în care locuiesc, pentru curăţenia oraşelor şi pentru faptul că nimeni nu-şi permite să arunce pe stradă chiştoace de ţigări sau să ronţăie seminţe în tramvai şi să lase în urmă morman de coji ar trebui să ştim că aceste remarcabile comportamente civice au fost obţinute prin mijloace coercitive. Amenzi nesimţite, cum li se spune pe la noi. Când ai de scos jumătate de salariu din buzunar pentru că ai scuipat pe stradă – şi acolo chiar plăteşti amenda, nu ca la noi – nu-ţi mai vine să repeţi isprava. Abia după ce recalcitranţii au plătit exagerat pentru lipsa de civism a început să-şi spună cuvântul şi educaţia cu vorba bună. Nu scuipa pe stradă că Hans a plătit o amendă uriaşă pentru asta… Nu arunca gunoaie pe stradă că asta o să te coste enorm…

În România avem pretenţia că civilizaţia se poate impune doar cu vorba bună deşi, având în vedere cum evoluează situaţia, devine din ce în ce mai clar că nu aceasta este soluţia.

Dacă privim un minut la ştirile de televiziune avem impresia că trăim într-o ţară scăpată de sub control. Un elev de prin Vaslui a fost înjunghiat de un individ în apropierea şcolii. Cel puţin aşa susţin reprezentanţii şcolii deşi e posibil ca agresiunea să fi avut loc chiar în incinta unităţii de învăţământ.

Un individ beat turtă, supărat că a aşteptat prea mult la Urgenţe – o supărarea îndreptăţită, de altfel, având în vedere că trebuie să aştepţi şi câte patru-cinci ore pentru o consultaţie urgentă – a intrat cu maşina în Spitalul din Craiova. În august anul trecut un beţivan a intrat cu maşina peste copii dintr-un parc din Roşcani – Galaţi, rănind cinci dintre aceştia.

Sunt lucruri îngrozitoare, de neconceput într-o lume civilizată şi, cu care, cu ceva ani în urmă, făceau parte din categoria „se întâmplă la alţii”. Iată însă că se întâmplă şi la noi şi se întâmplă din ce în ce mai des. Nu mai vorbim de un caz izolat ci de un fenomen care ia amploare tot mai mare. Trebuie luate măsuri urgente şi autorităţile asta fac.  Însă, în loc să ia măsuri pentru protejarea cetăţenilor cinstiţi aleşii se dau de ceasul morţii să golească puşcăriile. Şi rezultatele se văd. Un bătrân din Galaţi a fost aproape ucis într-o scară de bloc de către un eliberat în baza recursului compensatoriu. Alţi eliberaţi înainte de termen au băgat oameni în spital, au siluit, au ucis. Nu se mai teme nimeni de puşcărie – unul dintre mijloacele ce menţinea la un nivel acceptabil spoiala numită civilizaţie. De ce să se teamă? Din ce în ce mai puţini sunt cei care-şi ispăşesc pedeapsa dictată iniţial de judecători. Ba chiar, dacă au noroc, ajung să primească şi despăgubiri din partea statului, aşa cum s-a întâmplat cu siluitorul din Suceava. Cu alte cuvinte victimele ajung să plătească pentru bunăstarea agresorului.

Locul infractorilor periculoşi este în spatele gratiilor dar se pare că în România treaba asta a fost pricepută pe dos. În timp ce puşcăriile sunt golite într-un ritm care aminteşte de zelul cu care se pompează apa dintr-o corabie pe cale să se scufunde, autorităţile au întocmit dosar penal pentru distrugere şi tulburarea liniştii publice protestatarilor care, în 14 ianuarie, au aruncat o găleată cu vopsea roşie pe treptele Ministerului Justiţiei. E drept că au murdărit un preş cu vopsea şi au mai pus şi câteva cuţite şi o fotografie a ministrului Justiţiei dar să faci dosar penal pentru distrugere pentru murdărirea unui preş? Până aici s-a ajuns în România, ţară ce se vrea europeană ba, mai mult decât atât, deţine momentan preşedenţia Consiliului Uniunii Europene. În Parlament se lucrează de zor la legi cu dedicaţie pentru a scăpa de puşcărie mâna de parveniţi care a confiscat ţara şi de pe urma căreia beneficiază şi infractorii de drept comun. Asta să nu poată spune Soros şi reprezentanţii statului paralel că s-au făcut legi „cu dedicaţie”.

Însă, dacă ridici glasul, dacă protestezi, dacă spui ceva ce nu trebuie, ai toate şansele să te trezeşti anchetat pentru distrugere şi, în cele din urmă condamnat. Se plâng aleşii că nu-i mai pot ţine pe puşcăriaşi în închisori din cauza condiţiilor deplorabile. Aşa şi este, adevărat, dar câţi bani au fost folosiţi pentru modernizarea închisorilor? Condiţii la fel de proaste sunt şi în spitale dar nu am auzit pe aleşi să se plângă de acestea. Normal, când se îmbolnăvesc se duc să se trateze peste hotare, cu puşcăria e mai greu…

Avem nevoie de puşcării, de măsuri coercitive, de gratii şi gardieni, numai aşa putem menţine spoiala de civilizaţie. Locul infractorilor e în celulă, nu pe stradă şi, mai ales, nu în Parlament.

 

 

Apreciază calitatea articolului

8 VOTURI - MEDIE: 5,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...