15 − fourteen =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Cătălin MORARU
redactor șef

La ședința de consiliu local de joi, speranța politicii locale pesediste Andreea Buiuc și-a făcut un selfie. În timpul ședinței. Apoi l-a pus pe facebook, cu comentariul ”crapă rânza-n PNL-iști”. Corect e peneliști, nu PNL-iști, care e un barbarism, dar asta nu mai contează, pesedista Buiuc a făcut corect acordul între subiect și predicat, ceea ce este o problemă pentru mulți membri vajnici ai partidului.

”Rânză ” înseamnă pipotă, în mod normal. Sau stomac, când ne referim și la oameni. ”A crăpa rânza în cineva” înseamnă a fi foarte supărat, foarte nervos, foarte furios. Adică scopul Andreei Buiuc în viață este să îi enerveze pe liberali, din toate pozițiile.

Rânza în liberali crăpa deoarece pesediștii din consiliul local nu aprobau cotizația pentru asociația aia ”Moldova se dezvoltă” a unor orașe din regiune. Sau că pesediștii nu aprobau (a nu știu câta oară) ca primăria să preia un bust al unuia dintre Brătieni. La primul caz înțeleg motivele, fac orașele Moldovei o alianță, accesează bani europeni și repară infrastructura, fac proiecte comune etc. Iar pe pesediști nu îi mai votează nici familiile, când văd oamenii ce simplu se putea face totul, fără să stai cu mâna întinsă la jupânul Dragnea. Dar cu Brătianu ce aveți măi, dragilor? Ba că e Brătianul greșit, ba că nu are șapcă, ba că se uită strîmb. Cineva, nu contează cine, donează municipalității bustul unui mare român, să fie pus într-un parc. Iar PSD e contra, doar așa, de fentă, ori că nu e bustul lui Dragnea sau al lui Nicolicea, că nu văd alt motiv.

Nu cunosc competențele profesionale ale starletei PSD Andreea Buiuc (deși am unele bănuieli). A ajuns să lucreze prin București, pe la ministerul muncii (după un concurs foarte serios, probabil). Acum nu mai e acolo și nici nu mai știm pe unde e. Nu că ne-ar interesa foarte tare. Interesant e însă modul acesta de a face politică, unde ideea principală este să îl oftici pe dușmanul politic. Modalitatea asta de a fi în serviciul public este, văd, extrem de apreciată. Poza consilierei Buiuc de pe facebook a adunat instantaneu o grămadă de like-uri. Printre cei care au apreciat umorul de autobază al tinerei pesediste erau senatori PSD, deputați PSD, vicepreședinți CJ și încă vreo 60 și ceva de pesediști de vază. Sau de borcan, după caz.

Să nu credeți că la consiliul județean e altfel. Tot joi a fost ședință și acolo. Totul a fost liniștit până când s-a ajuns la două hotărâri care aveau în ele cuvintele ”gunoi”, respectiv ”drumuri”, deși nu erau neapărat legate de subiectele respective. Și au început să se certe ca chiorii, apoi liberalii au votat contra, nu știu sigur dacă erau convinși de ce.

Ce vedem din întâmplările astea banale – în fond, gestul de copil de liceu al Andreei Buiuc e doar un exemplu mărunt – este că ideea de a colabora, de a coopera măcar un milimetru pentru a obține ceva benefic în comunitate, pur și simplu nu mai există în Botoșani. Pesediștii susțin prin vot proiectele liberalilor doar când nu au încotro. Ce se votează nu prea mai are importanță, cel mai elocvent aici e exemplul bustului lui Brătianu. Ideea de colaborare a PSD este ceva de genul vrem să colaborăm, desigur, dar trebuie sa faceți cum spunem noi, asta e colaborarea.

Falia apărută în România, unde dialogul nu mai este posibil, după părerea mea, se regăsește, din păcate și în administrația locală. Însă culmea, această falie devine prăpastie exact în zonele cele mai sărace ale țării, tocmai unde aleșii ar trebui să treacă peste neînțelegeri. Principala grijă este însă ca nu cumva dușmanul politic să reușească să facă ceva, asta trebuie împiedicat prin orice mijloace posibile.

Mă uit de atâta timp la încleștarea asta cu scobitori în loc de săbii, războiul ăsta caragialesc, care ne umple pe toți de ridicol și ne ține în sărăcie. Îmi cer scuze celor câțiva consilieri care chiar vor să facă ceva, dar așa stau lucrurile. Și nu mai suport rânjetele victorioase, când pică la vot un proiect care ar face bine comunității sau, invers, când trece unul care face rău.

Mai sunt prin țară zone în care oameni cu credințe complet diferite și-au dat mâna pentru a face o mai bună viața semenilor. Avem un exemplu foarte aproape, Suceava. Oameni care sunt inamici în politică își unesc eforturile să se reia lucrările la centura Sucevei, să facă locuri de joacă în oraș, să aducă autobuze electrice.

Noi? Noi facem poze cu dușmanul.

 

 

 

 

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

18 VOTURI - MEDIE: 4,89
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...