Marius ILINCARU
jurnalist
„Liviu Dragnea pentru noi/ Este Dan Diaconescu doi”.
Da, am început cu concluzia vizitei electorale pe care liderul PSD a făcut-o la finalul săptămânii trecute în judeţele din Moldova, mai cu seamă în Botoşani, unde a fost însoţit de premierul Dăncilă şi de un sfert dintre miniştrii Cabinetului acesteia. Şi spun Cabinetul acesteia, pentru că cel mult Guvernul actual poate fi doar al PSD şi nu al întregii ţării.
Cu un discurs ultranaţionalist, tipic liderilor aflaţi la putere în ţările Grupului de la Visegrád, care se află într-un război deschis cu Uniunea Europeană, în paranteză fiind spus, România însumează tot ce este mai rău în discursul anti-european al Ungariei, Poloniei şi Slovaciei, Liviu Dragnea a identificat prada perfectă şi s-a aruncat cu ferocitate asupra ei de pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Botoşani. Este vorba de românul tot mai nefericit care mai populează satele Moldovei.
„Plecând de la ideea că această regiune are un PIB pe locuitor de 27.000 de lei/an faţă de 44.000 de lei media naţională, am gândit, am elaborat un program specific de sprijin punctual pentru această regiune. Acordarea de 20.000 de lei în fiecare gospodărie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de locuire în mediul rural şi dotarea gospodăriilor cu utilaje agricole. Cei care vor şi mai mulţi bani, pot merge până la 40.000 de lei şi le putem acorda garanţii pentru credite. Şi aici vorbim de izolarea termică şi energetică prin anvelopare, încălzire cu centrale termice, conectarea gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei, apă caldă menajeră prin sisteme solare”, a fost promisiunea lui Liviu Dragnea.
Liderul PSD susţinea că nu este vorba de un ajutor de stat, aşa că nu încalcă nici o regulă europeană. Oare? Aşa cum a fost enunţată promisiunea, sună mai mult decât ajutor de stat. De ce? În primul rând nu se adresează întregii ţări, nici măcar întregii Românii rurale, ci doar satelor din Moldova. Satele din Teleorman, Gorj, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Tulcea – ca să iau doar câteva judeţe din alte regiuni ale ţării – oare nu sunt la fel de sărace? Dar mare parte a populaţiei din micile, chiar şi marile oraşe ale Moldovei, nu este la fel de săracă? Care este diferenţa dintre populaţia din Bucecea şi cea din Vârfu Câmpului sau cea dintre comunitatea oraşului Săveni şi cea din Vlăsineşti? Şi perechile acestea pot continua cu Flămânzi vs. Frumuşica, Ştefăneşti vs. Truşeşti, Darabani vs. Păltiniş şi asta ca să ne oprim doar la judeţul Botoşani.
Apoi, mare parte a promisiunilor se regăsesc în programe deja existente în România, derulate de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Să le luăm pe rând.
„Izolarea termică şi energetică prin anvelopare şi încălzire cu centrale termice” se regăseşte deja în programul „Casa Verde”. Tot prin intermediul AFM se derulează şi programul naţional de „conectare a gospodăriilor la reţeaua de apă, canalizare şi gaze, amenajarea de grupuri sanitare în interiorul locuinţei”, iar pentru „apă caldă menajeră prin sisteme solare” există programul de subvenţionare a montării „Sisteme fotovoltaice”. În plus, Dragnea a uitat, AFM mai derulează şi programul „Sisteme fotovoltaice pentru gospodăriile izolate”, care presupune alimentarea cu energie electrică a caselor izolate, unde nu există reţele de electricitate.
Acum, că se vrea o comasare a acestora într-un singur program sau doar s-au „comasat” în discursul liderului suprem pentru a da bine electoral, rămâne să vedem. Cum rămâne să vedem în ce mod vor fi alocaţi cei „20.000 de lei pentru fiecare familie din mediul rural”. Dacă nu cumva sumele vor fi puse la dispoziţia doar a celor care vor şti cum să le acceseze şi se vor da pe principiul „primul venit, primul servit”, în limita unor plafoane, aşa cum se întâmplă şi cu celelalte programe guvernamentale. Acest paragraf este cel care aduce cel mai mult aminte de celebrul căutător al „Elodiei”, Dan Diaconescu, care înscris în campania electorală pentru un loc în Parlamentul României promitea fiecărui român 20.000 de euro. N-a mai apucat să ajungă în Parlament, ci după gratii. Şi aici par a fi unele similitudini între cei doi politicieni. Cine ştie?
Dar să admitem că va da câte 20.000 de lei pentru fiecare gospodărie din mediul rural, de unde va lua aceşti bani?
Potrivit datelor statistice, în 2017, în judeţul Botoşani erau 178.000 de gospodării. Cum 60% din populaţia judeţului trăieşte în mediul rural, peste o sută de mii sunt la sate. Doar pentru judeţul Botoşani, dacă s-ar da fiecărei gospodării câte 20.000 de lei ar fi necesar un buget de două miliarde de lei, adică de peste 420 de milioane de euro. Grosier, dacă înmulţim, cele peste 420 de milioane de euro cu şase, numărul de judeţe care compun Regiunea de dezvoltare Nord-Est, ne dă peste 2,5 miliarde de euro, adică dublul sumei pe care România ar trebui să o pună pentru construirea Autostrăzii „Unirii” (Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş), dacă aceasta s-ar face prin fonduri europene. De asta are nevoie Moldova, de infrastructură, nu de pomeni electorale gândite pe principiul Caritasului. Schema Ponzi pe care o gândiţi nu poate ţine prea mult, pentru că investitorii privaţi, tot mai puţini şi mai greu încercaţi de deciziile economico-financiare ale guvernului pe care-l mânuiţi din umbră, nu o să vă mai poată finanţa la nesfârşit toate fanteziile electorale.
