Cultura de toamnă

0

Lucia OLARU NENATI

scriitor

 

Chiar dacă pare că toată energia societății noastre actuale se consumă pe luptele politice, pe scandaluri zgomotoase, pe înjunghieri electorale și pe anchete, tot se mai petrece, parcă pe furiș, și câte o întâmplare culturală, inițiată fie de organisme instituționale prin natura calendarului de acțiuni, fie chiar de organizații sau persoane private dintre cele ce n-au obosit de tot de zarva asurzitoare din jur, ori cărora nu li s-a ostoit dorul de afirmare.

Iată că așa s-a petrecut într-o zi ploioasă un vernisaj de picturi ce păreau a inunda toți pereții și scările Centrului botoșănean de creație, într-un diluviu cromatic de-a dreptul amețitor. Și, de fapt, asta și este menirea unei asemenea invazii, numită de astă dată Salonul Internațional de Artă Naivă, acea artă care își păstrează prospețimea, lipsa de rigoare și de canoane, dar și fantezia debordantă a copilăriei. Au fost expuse acolo zeci de tablouri de-o mare diversitate cromatică și tematică, realizate de 49 de pictori din țară și de peste hotare, care au primit cu emoție diplome și distincții pentru prestația lor. Desigur că în expoziția amintitoare de celebrul pictor naiv botoșănean Gheorghe Sturza și prezentată de Felicia Acsinte au participat și creatori ai orașului gazdă, dintre care foarte activul pictor Cristian Hârtie expunea chiar atunci o întreagă expoziție proprie într-o încăpere alăturată. În acea ceremonie inaugurală a sosit la Botoșani și un desant ieșean, nu numai de pictori, dar și de scriitori care și-au lansat cu acest prilej și cărți, printre care și una mixtă, conținând adică și pagini literare, semnate de Corina Matei Gherman, dar și foarte reușite ilustrații de pictură naivă semnate de redutabilul Calistrat Robu. A fost realizat și un consistent album al acelui eveniment, semnat de Margareta Mihalache, organizatoarea acestui eveniment foarte imortalizat pe peliculă de către cameramani foto și video care păreau a concura numeric cu participanții. Așa se face că, pentru o câtime de timp, treptele somptuoase ale interiorului casei Văsescu, aceea care găzduiește azi mai multe instituții de cultură, aminteau parcă de animația de odinioară a acestui oraș al aristocrației iubitoare de cultură.

Tot o expoziție a realizat, de astă dată în aer liber, și Memorialul Eminescu de la Ipotești. Ea s-a numit „Poeți botoșăneni. Scriitori de dincolo de Styx” și s-a înscris ca acțiune în seria celor dedicate recitărilor publice, dar și evocării unora dintre literații acestor meleaguri trecuți în eternitate. Realizării acestui scop i-a fost dedicată o expoziție de panouri individuale reprezentând chipul și prezentarea succintă a fiecăruia dintre creatorii selectați pentru a face parte din acest inventar, expuse pe gardul exterior al parcului Eminescu. Poeții de azi ai județului s-au grupat ca într-un amfiteatru în fața statuii Poetului, de unde se ridicau pe rând de pe scaune și recitau poezii semnate de doi dintre cei evocați și readuși astfel acum, în chip avenit, în atenția actualității, dar și din propriile lor creații. Firește că alegerea s-a făcut în funcție de afinitățile fiecăruia cu cei evocați, dintre care mulți le erau cunoscuți din timpul vieții lor. În ce mă privește, am ales să citesc un poem al lui Arthur Enășescu, un poet și un exeget înzestrat din vremea Marii Uniri dar și, firește, un poem de Eminescu, dacă tot participam la o inițiativă concepută la Ipotești.

Publicul peripatetic privea curios desfășurarea insolitei manifestări, întrebându-se poate care dintre poeții de azi se vor adăuga cândva statuilor din rotonda realizată de Marcel Mănăstireanu, aflat și el alături de poeți.

O altă activitate culturală a fost una amânată din vară, și anume ediția aniversară a premiilor „Teiul de aur” și „Teiul de argint”, manifestare patronată de Elena Condrei, directoarea Editurii Geea, și aflată acum la o dublă aniversare: 25 de ani de la înființarea acestei edituri și 18 ani de la inițierea premiilor dedicate „Teilor” eminescieni. Deși organizată din fonduri proprii – neaprobându-i-se proiectul solicitat – manifestarea a cuprins și acum laturile obișnuite: acordarea acestor premii pentru literatură, arte vizuale și colecționari, ș.a. În plus, s-au desfășurat lansări de cărți în prezența unor autori avizați în aria eminescologică, un solo muzical al grațioasei Carmen Antal Cujbă și alte elemente cuprinse în scenariul manifestării, precum prezentarea unui film aniversar cuprinzând diferite aspecte ale evoluției acestei ambițioase instituții private de cultură. Comperajul întregii derulări a fost asigurat de către ubicuul Traian Apetrei.

Concluzia acestei și acestor manifestări autumnale ar fi poate aceea că, în ciuda aparențelor atât de pragmatice, totuși există și nevoia de cultură în mentalul nostru colectiv.

 

Deja ai votat!
se încarcă...