Meritocraţia liberală iese la suprafaţă – Ciprian MITOCEANU, scriitor

0

Pe vremea când se încălzeau în opoziţie pentru a prelua guvernarea, liberalii erau cât se poate de vocali. Nu le scăpa nimic, nu treceau cu vederea derapajele foştilor parteneri de coaliţie. Înfierau tot ceea ce era de înfierat, ceea ce e firesc într-o democraţie. Însă culmea nesimţirii liberale a fost şi rămâne faptul că s-au pretins şi încă se pretind a fi tratamentul de care are nevoie societatea după ce a fost cumplit îmbolnăvită de practicile pesediştilor.

Liberalii au tot reclamat numirile politice şi înfiinţarea de instituţii şi posturi plătite de la buget, practică dăunătoare atât social, cât şi economic. Nu se mai poate aşa, cu PSD care duce ţara de râpă. E nevoie de conducere liberală. În anostul său discurs de pe 24 ianuarie, preşedintele Iohannis a spus că e nevoie ca meritocraţia să iasă la suprafaţă. Pe urmă s-a refugiat în magazia cu echipamente sportive şi s-a apucat să-şi lustruiască schiurile. Are guvernul lui, nu prea mai merită să urmărească cu atenţie şi îngrijorare ce se întâmplă prin ţară.

Şi meritocraţia liberală a început să iasă la iveală. Un bun exemplu este situaţia de la Apele Române, unde o chelneriţă a fost angajată pe post de inginer, deşi cunoştinţele şi abilităţile personale n-o recomandă câtuşi de puţin pentru postul respectiv. N-o recomandă nici studiile, făcute pe genunchi – a terminat Chimia, dar nu a studiat elementele -, dar stai! Vorbim de meritocraţie liberală, nu de cea social-democrată.

După ce scandalul a explodat în presă, au apărut reacţii la nivel înalt. Florin Cîţu, premierul „Guvernului meu” s-a grăbit să asigure că va trimite Corpul de Control la Apele Române. N-a pierdut ocazia de a-şi face şi ceva reclamă, să ştie lumea că meritocraţia liberală nu e vorbă în vânt. „În mandatul meu, aşa cum am promis, cer profesionalism, integritate, competenţă şi transparenţă”. Dacă s-ar întâmpla pe altă planetă ar fi de râs, dar nu e.

Este semnificativ faptul că „tăvălugul” controalelor a fost declanşat după investigaţia celor de la Recorder, care, pe vremea când scriau despre Dragnea, erau consideraţi băieţi buni de către liberali. Acum şi-au dat seama că de la guvernare se vede altfel. Dacă premierul Câţu ar fi trimis Corpul de Control fără să fie tras de mânecă de câinele de pază al democraţiei, aş fi ridicat pălăria în faţa lui. Da, domnule, uite în sfârşit un politician care merită o şansă. Însă controlul e doar la nivel declarativ şi e posibil să nu mai aibă loc deoarece specialista de la care a pornit tot scandalul şi-a dat demisia. Stelian Meţler, un alt liberal plin de merite, s-a trezit cu detaşarea anulată după ce reporterii s-au arătat interesaţi de modul în care a ajuns să fie angajat. Cu alte cuvinte, un control amănunţit nu-şi prea are rostul.

Scaunul „animalului politic” Petru Avram nici măcar nu se clatină. Nici vorbă de aşa ceva; doar vorbim de meritocraţie liberală, acea meritocraţie care e diferită de cea a pesediştilor. Individul a demonstrat că nu ştie mai multe decât chelneriţa demisionară. Nu de alta, dar habar nu are cum se calculează aria triunghiului. „Baza ori ipotenuza la pătrat”. Cunosc pe cineva care, pentru un răspuns asemănător, a rămas repetent în clasa a IX-a. Într-o ţară normală, în care meritocraţia are şanse reale, Petru Avram şi-ar fi căutat deja de lucru. Nu e nevoie să citeşti raportul Corpului de Control pentru a trage concluziile corecte privitoare la cunoştinţele şi abilităţile din posesia individului. Tupeu, aroganţă maximă şi ignoranţă cumplită. Toate ingredientele necesare pentru ca un „animal politic” să-şi atingă scopul într-o societate în care meritocraţia originală tinde să ia locul democraţiei de aceeaşi factură.

S-au luat deja măsurile necesare pentru liniştirea apelor la Apele Române, iertată să-mi fie figura de stil. Chelneriţa şi-a dat demisia, detaşarea lui Stelian Meţler a fost anulată… Petru Avram îşi poate vedea de meritocraţia lui. Totuşi, premierul Cîţu n-a suflat o vorbă pe marginea concedierii mascate a inginerului Gabi Musteaţă, cel „vinovat” de izbucnirea scandalului. Luni a fost ultima zi de lucru pentru Gabi Musteaţă. Postul pe care-l ocupa a fost desfiinţat şi, prin urmare, acesta a fost dat afară. Aşa păţeşti când nu faci faţă exigenţelor meritocraţiei liberale. Petru Avram n-a păţit nimic, ba dimpotrivă, continuă seria abuzurilor, deşi trebuia destituit de îndată ce mânăriile au fost făcute publice. Premierul Cîţu vorbeşte de competenţă şi transparenţă, integritate. Nu putem vorbi de aşa ceva în cazul de la ABA Prut-Bârlad. Putem vorbi în schimb de animale politice, abuzuri şi dispreţ faţă de specialiştii care chiar ştiu să facă ceea ce e trecut în fişa postului. Abuzul evident al animalului politic Petru Avram a rămas nesancţionat de meritocraţia liberală şi se vrea o lecţie pentru toţi subordonaţii care au ceva de cârtit împotriva regimului. Faceţi ca Musteaţă, păţiţi ca el. Cu tot scandalul de presă, l-am dat afară.

Gabi Musteaţă a dat în judecată instituţia şi are toate şansele să câştige. Ar fi nedrept să se întâmple altfel într-o ţară în care funcţionari cu adevărat incompetenţi au fost reangajaţi de instanţele de judecată, ba li s-au plătit şi daune. „Animalul politic” a angajat deja avocaţi specializaţi în litigii de muncă. Plătiţi pe bani de la buget, evident, pentru că juriştii din subordine sunt „prea ocupaţi”. Foarte probabil, sunt la fel de competenţi ca inginera care nu ştie cum se măsoară debitul.

Meritocraţia liberală nu doar a ieşit la suprafaţă; ameninţă să ne inunde. În mandatul lui Orban au fost angajaţi la stat mai mulţi piloşi decât în mandatele Tudose, Grindeanu şi Dăncilă. Nu e cazul să comentăm; e vorba de meritocraţie nimic altceva. Din păcate, doar liberalii sunt capabili să-i identifice avantajele.

 

 

Deja ai votat!
se încarcă...