O vorbă de duh din arsenalul sanitarilor spune că e mai ieftin să previi decât să combați. Și chiar așa și este, deși, dacă ne raportăm la realitatea strict românească, în care spitalele există doar pe hârtie, iar contribuțiile la bugetul sănătății au fost inventate doar pentru a fi spoliate, zicala doar zicală rămâne. La noi totul se combate și se rezolvă din vorbe, iar acestea sunt acoperite cu hârtii. Cetățeanul de rând e cantitate dispensabilă și articolul ăla din Constituție care spune că nimeni nu e mai presus de lege e scris acolo doar să aibă de ce să râdă șmecherii.
Și apropo de râs, la vreme de pandemie a început să circule un banc tare simpatic. Ce legătură este între Covid și 23 august? La 23 august România întoarce armele și luptă de partea Covidului. Mda, s-a râs la vremea când a fost viralizat, însă râsul a cam înghețat zilele acestea când, se pare, bancul a cam devenit realitate. Prin vocea egală și lipsită de inflexiuni a președintelui Iohannis am fost anunțați că gata, s-a terminat cu restricțiile. Așa, peste noapte… Fără niciun fel de pregătire, fără niciun fel de studiu. Renunțăm la restricții și gata, viața revine la normal.
Evident, Covidul nu a fost notificat cu dosar cu șină în trei exemplare în care toate documentele să fie ștampilate și marcate cu sâcâitorul „Conform cu originalul” și nici nu a fost somat să dea declarație pe propria răspundere, prin urmare nu o să dea înapoi doar pentru că așa se spune la nivel înalt. De la nivel înalt ni s-a transmis că s-au luat toate măsurile. Așa ni se spune de fiecare dată. Și, ca de fiecare dată, nu ni se spune ce anume înseamnă acest „s-au luat toate măsurile” , ceea ce e suficient cât să ne îngrijoreze.
Pentru că nu s-au luat niciun fel de măsuri. Cam asta e reacția autorităților de fiecare dată când se prefigurează o criză. Se lucrează din pix și aleșii se roagă ca nenorocirea să nu se întâmple în mandatul lor. Dacă e să se întâmple, să se întâmple când sunt la butoane ceilalți. Cu noul USL e cam greu să pasezi vina, dar nu contează, oricum nu există implicare și măsuri, doar bani tocați.
„Gândiți-vă că reapare un focar de infecție, fără un instrument Guvernul nu poate face nimic” – afirmația aparține președintelui Iohannis. Datează din iunie 2020, atunci când la nivelul țării se înregistrau câteva sute de noi infecții pe zi. Acum, când sunt câteva mii, ridicăm toate restricțiile și uităm complet de prevenție. Ceva nu e în regulă, nu credeți? Desigur, numărul de infectări scade din nou pe hârtie, dar așa s-a întâmplat și când a fost Congresul PNL, după care totul a explodat, prin urmare autoritățile nu sunt surse demne de încredere.
Și tot atunci a mai spus președintele o vorbă de duh. „În fața bolii ori ești precaut, ori ești prost. Una din două.” Și apoi și-a cerut scuze de cei care s-au simțit lezați de afirmația respectivă. Oare cum se simte el acum, după ce a ridicat toate restricțiile fără să insiste câtuși de puțin pe partea cu prevenția? Pentru moment, inconștiența și delăsarea nu presupun cheltuieli și nici implicare. E mai ieftin pentru guvernanți, dar dacă viroza se întețește, cine e vinovatul? Nu mai contează cine anume, e suficient să știm că cetățeanul va plăti tot ce este de plătit. Peste șaizeci de mii de români au plătit cu viața incapacitatea guvernanților de a gestiona o criză moderată. Mulți alții stau tot mai prost cu sănătatea deoarece accesul în spitale și la tratamente le-a fost interzis.
Una din două, nu-i așa, domnule președinte? Au fost două, a mai rămas una… Una pe care trebuie să v-o asumați, așa cum v-ați asumat afirmația din iunie 2020.
