Indiferent cine a câștigat ieri și indiferent cine va câștiga lunea viitoare, cu toții vor avea o misiune extrem de dificilă: să facă echilibristică între radicalismul conservatorilor americani și progresismul liderilor europeni, ambele din ce în ce mai vehemente. America ne ține spatele din punct de vedere militar, Europa ne ține cu bani. Spre cine înclinăm? Ambele vor încerca să ne impună să respectăm anumite cerințe. Ungaria, Polonia și Slovacia au întors spatele ideologiei Bruxelles-ului. Sârbii sunt pe față cu rușii, iar la vecinii bulgari e pe muchie de cuțit. Putin se bucură, în acest moment Europa de Est face un adevărat cordon între el și Europa de Vest.
După cum lesne se poate înțelege din cele de mai sus, bătălia se dă peste capetele noastre. Europa de Vest, bulversată de victoria zdrobitoare a republicanilor, începe să facă planuri pentru reconciliere cu viitoarea administrație americană. Practic, Trump își reia mandatul de unde l-a lăsat: amenință Europa cu taxe vamale și cere cheltuieli militare mult mai mari decât europenii sunt dispuși să ofere. „Aliații europeni ar face bine să respecte valorile americane și libertatea de exprimare” a spus printre altele JD Vance, viitorul vicepreședinte al lui Trump, cu referire evidentă la limitările corectitudinii politice încă dominantă în Europa. Dar, până la urmă, acesta este un subiect minor. Marile divergențe sunt în fapt cele referitoare la sursele de energie, la cheltuielile militare și la schimburile comerciale, adică la bani.
„Politicile protecţioniste ale viitoarei administraţii americane vor afecta creşterea economiei mondiale, iar Europa trebuie să fie mai bine pregătită decât în 2018 pentru acest scenariu” – au avertizat recent oficiali de la Banca Centrală Europeană. Tensiunile comerciale au început să crească între SUA şi Europa pe parcursul primului mandat al lui Donald Trump, iar Europa nu a fost în stare să dea un răspuns comun, prompt și ferm. O greşeală care ar trebui să nu se mai repete și de data aceasta, însă semnele sunt rele. Divizarea Europei este mai vizibilă decât oricând, iar regula ca deciziile importante să fie luate doar cu unanimitate va arunca bătrânul continent într-o criză mult mai gravă decât cea de acum șase ani.
Care pe noi ne va afecta și mai acut. Și așa suntem în mai multe proceduri de infrigement și în întârzieri uriașe de absorbire a fondurilor europene de pe toate axele de finanțare din cauza neîndeplinirii jaloanelor convenite cu instituțiile Uniunii și a cheltuielilor nesăbuite ale guvernanților aflați încă în funcție. Dacă Uniunea Europeană (UE) va fi lovită de recesiune, destul de previzibilă după încetinirea accentuată a economiei germane, atunci putem să ne așteptăm ca efectele asupra țării noastre să fie severe. Iar dacă peste asta mai intervin și diferende ideologice cu UE, într-o situație asemănătoare cu a vecinilor maghiari, atunci singura noastră salvare pentru a nu ajunge în incapacitate de plată rămâne FMI. Care nu ar întârzia să ne impună condiții dure, dincolo de limita de suportabilitate.
În ce ne privește, nu mai merge cu „zicem ca ei și facem ca noi”. Vor ceda progresiștii în privința unora dintre tradițiile și cutumele românilor? Vor ceda conservatorii în privința unora dintre schimbările cerute de progresiști? Doar cei care vor fi desemnați câștigători în cursul zilei de azi și lunea viitoare pot da un răspuns. Însă acest răspuns aproape că nu mai contează în raport cu ceea ce-i așteaptă. Mai înainte de aplanarea oricăror asemenea contradicții ideologice, Președinția, Parlamentul și Guvernul vor avea de înfruntat dificultățile mult mai serioase ale unei crize economice devastatoare, care amenință întreaga Europă începând cu chiar prima lună a anului viitor.
