Majoritatea alegătorilor s-au pronunţat ieri, în cadrul unui referendum, în favoarea supravegherii electronice de către serviciile secrete.
Elveţienii s-au pronunţat, într-o majoritate covârşitoare, în favoarea legii ce autorizează serviciile secrete să intercepteze comunicaţiile telefonice şi electronice, în cazuri de ameninţare ridicată, potrivit primelor estimări ale rezultatului referendumului organizat ieri în Ţara cantoanelor, relatează AFP.
Ei au spus „da” în proporţie de 66%, conform unei estimări a Institutului de sondare a opiniei publice gfs.bern, dată publicităţii de televiziunea elveţiană, după închiderea birourilor de vot la ora locală 12:00. Această estimare are o marjă de eroare de +/-3%.
Acest referendum intervine în timp ce ameninţarea teroristă este foarte ridicată în Europa. Sondajele de opinie în timpul campaniei au prezis tot timpul „da” supravegherii electronice, dar cu un scor ce se situa între 53% şi 58%.
O lege în acest sens a fost adoptată de Parlament în 2015, dar referendumul a fost lansat de către o alianţă formată din Partidul Socialist, Verzi şi mişcări precum Partidul Piraţilor, de teama unor derive precum cele denunţate de Edward Snowden în SUA.
Prin dezvăluirile sale, Edward Snowden, fost agent al Agenţiei Naţionale de Securitate din SUA (NSA), a relevat în 2013 amploarea reţelei de supraveghere electronică din Statele Unite, înfiinţată după atacurile de la 11 septembrie 2001.
Până în prezent, serviciile secrete din Confederaţia Elveţiană aveau dreptul să colecteze informaţii din surse publice sau dacă ele se aflau deja la dispoziţia altor autorităţi. Pentru guvern, care susţine noua lege, nu este posibil să se răspundă, în aceste condiţii, la noile ameninţări.
Serviciile secrete ar putea de acum să monitorizeze, în anumite condiţii, e-mailuri şi apeluri telefonice ale persoanelor fizice, precum şi activităţile pe care acestea le desfăşoară pe internet, să se infiltreze în reţele de calculatoare şi să efectueze căutări, inclusiv în vehicule şi bagaje. Acestea ar putea, de asemenea, să perturbe accesul la informaţii în reţelele de calculatoare, în cazul în care există riscul ca aceste sisteme să fie folosite în atacuri asupra infrastructurii critice.
