Mihai Dimian, rectorul Universității Ștefan cel Mare din Suceava, propune autorităților locale dezvoltarea unui campus universitar la Botoșani.
Reporter: Se vede, în ultimii ani, o creștere a universității din Suceava pe plan național și internațional?
Mihai Dimian: În primul rând mă bucură faptul că se observă acest lucru, noi depunem un efort deosebit pentru a dezvolta programe noi de studii, în ultimii 10 ani avem aproape 40 de programe noi dezvoltate.
Deci oferta este una comprehensivă, sunt 11 facultăți cadrul Universității noastre, care acoperă majoritatea domeniilor de studii din România, chiar și în domeniul artelor tocmai avem în autorizare un program de cinematografie și media. Iar ultima dezvoltare e în domeniul medical, programe de asistență medicală generală, balneo-fizio-kinetoterapie și recuperare, nutriție și dietetică, tehnică dentară, masterate în nutriție și recuperare medicală și, din toamna trecută, programul de medicină generală.
– Deci aveți deja facultatea de medicină acreditată?
O facultate de medicină și științe biologice, am adăugat și biologie și biochimie, de asemenea dezvoltate în ultimii cinci ani de zile, cu mai mult de 40 de profesori, titulari, la care se adaugă încă aproximativ 80 de cadre didactice asociate universității.
Îndeplinim toate standardele și încercăm să oferim un învățământ de calitate, împreună cu spitalul județean, prin eforturile comune a devenit spital clinic, cu nouă secții clinice universitare, alte trei sunt în proces de evaluare, deci această dezvoltare contribuie și la dezvoltarea comunității din jurul universității.
Record de profesori universitari care s-au întors să predea la Suceava
– Apropo de profesori, am văzut probabil un record național la Suceava. Printre cei mai mulți profesori care s-au întors din străinătate ca să predea aici. Inclusiv dumneavoastră.
– Da, am obținut titlul de doctor la Universitatea Maryland College Park, în Statele Unite ale Americii și după absolvire am câștigat postul de profesor asistent la Universitatea Howard din Washington DC, după care am fost promovat ca profesor asociat și conducător de doctorat în cadrul universității Howard. La un moment dat am început să colaborez cu universitatea din Suceava și, în timp, am considerat că impactul meu aici este mai important pentru comunitate. Sigur din punct de vedere personal salariile erau mai mari acolo, condițiile mai bune, oportunitate de carieră dar consideram că am atins un anumit nivel în carieră din punct de vedere personal și aș dori să mă dedic mai mult comunității.
Și văzând ceea ce se poate face aici, prezentând aceste lucruri, cred că au fost și alții convinși, avem acum mai mult de 30 de cadre didactice care erau profesori sau cercetători în străinătate și s-au alăturat universității noastre. Inclusiv decanul noii facultăți de medicină este fost profesor la o universitate din Statele Unite, Pennsylvania State University și colaborează în continuare ca profesor asociat cu Universitatea de Medicină de Vest din California. Deci, ca pondere a numărului de profesori întorși din străinătate, din total număr de profesori, cred că suntem pe primul loc.
Ne bucurăm, pentru că în această zonă este greu, după cum vedem, lumea pleacă, nu vine. Iar faptul că oferim astfel de exemple și un cadru în care profesorii să simtă că se pot dezvolta personal și comunitatea din jurul lor reprezintă un punct important al universității.
– De aia întrebam de clasamente internaționale, am văzut foarte multe programe de cercetare care v-au ridicat în aceste clasamente cu universități din toată lumea.
– Pe lângă transformarea ofertei educaționale, universitatea „Ștefan cel Mare” a avut întotdeauna un nivel ridicat de pregătire a studenților, o activitate didactică deosebită, dar activitatea de cercetare poate nu era la nivel internațional sau nu era recunoscută la nivel internațional. Și aici a avut loc o transformare importantă, în ultimii ani nu doar că această activitate este citată de mii de lucrări din întreaga lume, sunt mii de citări din Statele Unite, Germania, China, și așa mai departe. Dar sunt și proiecte internaționale pe care le desfășurăm cu diverse universități din întreaga lume.
Acest lucru a fost reflectat și în topurile internaționale, iar în urmă cu câțiva ani am intrat în primul top internațional. Astăzi suntem în două din cele trei topuri internaționale importante, Times Higher Education și QS World University Ranking. Și suntem într-o zonă, zicem noi, mult deasupra finanțării pe care o primim de la stat sau a dezvoltării regionale.
Deci, din acest punct de vedere, universitatea reprezintă un motor în afirmarea internațională a regiunii. Atât în zona de articole publicate, cât și în zona de brevete. Unde ocupăm primul loc în România în ceea ce privește numărul de cereri de brevete și brevete obținute, iar în cursul anului precedent Oficiul European de brevete a publicat faptul că Universitatea Ștefan cel Mare este pe primul loc la brevete la nivel european în ceea ce privește România, adică instituția cu cel mai mare număr de brevete și brevete obținute.
Sigur că trebuie transferate și către mediul economic. Aici e o anumită neînțelegere în România unde se așteaptă ca toate brevetele să fie transferate, în general rata de transfer în lume este între 5-10%. Noi avem fie produse transferate în industrie, fie am dezvoltat o companie a universității care a dezvoltat șapte din brevetele sale în linia de asamblare respectivă. Și am început dezvoltarea unei infrastructuri specifice acestui proces, de exemplu, la Siret am dezvoltat împreună cu primăria și consiliul județean un parc științific și tehnologic. Un an jumătate a durat achiziția de echipamente, deja la finalul anului trecut s-a deschis ceea ce se numește Bosch Academy, compania respectivă, împreună cu noi instruiește noii angajați, sunt trimiși aici la un stagiu, după care se întorc în companie și încep activitatea.
Pe de altă parte, e depusă o cerere de ajutor de stat pentru dezvoltarea unei fabrici în jurul acestui parc tehnologic, e o companie din Germania pentru industria automotive, sperăm să fie aprobată și compania să dezvolte această fabrică în jurul universității, bazându-ne nu doar pe studenții pregătiți aici ci și pe cercetarea făcută aici.
Universitate implicată în societate
– Ce e aproape singular e implicarea în societate, în viața economică, a mediului universitar, ceea ce nu se mai întâmplă, mediul universitar s-a cam retras din viața cetății.
– Da, aici probabil că a fost și un context național, în care s-a apelat mai puțin la profesioniști și expertiză, și atunci, în timp, cei din universități s-au simțit oarecum neglijați. Posibil ca tocmai nevoile din ultimii ani ale comunității să fi determinat apelarea la universitate și noi am răspuns pozitiv. Fie că a fost vorba de perioada pandemiei când universitatea a dezvoltat laborator de testare, a coordonat partea de secvențiere a monitorizării virusului în România, în condițiile în care știm foarte bine măsurile luate la nivel național au fost destul de vitrege la spitalul Suceava, cu carantinare și altele, care pot fi rediscutate și poate privite cu alți ochi acum, dar atitudinea universității a fost orice se decide la nivel național încercăm aici să contribuim și să îmbunătățim situația oamenilor.
A mai fost criza refugiaților unde de asemenea universitatea a fost implicată în organizarea lucrurilor.
Dar ce e important este dezvoltarea economică a regiunii, unul din obiectivele noastră este tocmai acesta, să dezvoltăm universitatea, dar împreună cu regiunea, este evident că o universitate puternică e greu să existe și să se mențină într-o regiune săracă. Noi oferim expertiză sub forma unor planuri, am colaborat la elaborarea strategiilor, la invitarea firmelor în regiune, sunt mai multe firme de IT care au venit în principal pentru universitate, de altfel la premiile anuale oferite de industria de IT din România, s-a considerat că, pentru regiunea de este a țării Suceava cu cea mai mare dezvoltare în IT după Iași și premiul a fost acordat universității, deși era vorba despre oraș, tocmai pentru a evidenția inițiativele avute și rolul nostru.
În general firmele veneau la universități și spuneau avem asta, puteți să ne ajutați, noi am ales să mergem noi la firme și am întrebat dacă au nevoie de noi, cum îi putem sprijini, ce oportunități sunt în zonă. Și sunt aproximativ zece firme care și-au deschis sucursale aici în ultimii ani, pe lângă firmele din Suceava care s-au dezvoltat.
Am încercat și în zona bioeconomiei colaborări, exista deja o industrie puternică, în zona produselor lactate și a procesării acestora. S-a înființat și o asociație de tip cluster de bioeconomie, viziunea noastră a fost una comună cu Botoșaniul și clusterul este Suceava – Botoșani și firme mari din Botoșani s-au alăturat acestui cluster, am dezvoltat un laborator de analize pe această asociație, universitatea e partener și coordonator al asociației.
Încercăm să sprijinim în egală măsură atât Suceava, cât și județul Botoșani, atât în dezvoltarea economică, cât și în dezvoltarea educațională.
Ce oferă Universitatea “Ştefan cel Mare” studenţilor
– Să virăm spre studenți. Ce le oferiți, cum află de dumneavoastră?
– În primul rând aș spune că universitatea din Suceava are 11.000 de studenți, număr în creștere, în urmă cu 6 ani erau 8.000 de studenți. În fiecare an am crescut cu aproximativ 5-6%, mai mult anul trecut, mai mulți absolvenți de bacalaureat și zona de medicină nou înființată, deci au venit mai mulți, chiar din toată țara, nu mai e o abordare regională. Avem cam jumătate din studenți din județul Suceava. Avem aproape 12-13% din Botoșani, deci cam 1200 de studenți, cam 6% din Neamț. Avem o pondere semnificativă de studenți etnici români din afara țării, Republica Moldova și Ucraina. Tot în jur de 1200, 1300 de studenți. Sigur, și studenți din alte 14 țări, unii cu burse ale statului respectiv, alții cu burse ale statului român, alții pe cont propriu.
– Am explicat în mare, de aceea v-am întrebat de dezvoltare, dar să gândim ca un viitor student.
– Nici eu nu sunt din Suceava. Deci din acest punct de vedere pot să spun că am luat o decizie nu pe baza afinității locale. Consider că aici profesorii sunt mult mai apropiați de studenți. Profesorii sunt în universitate nu doar pentru orele didactice, ci și pentru a oferi o îndrumare a studenților. Pot să dau exemplu din domeniu în care activez ca profesor, Electronică, Telecomunicații și Tehnologii Informaționale. Să zicem că ar veni absolventul mediu de liceu la Suceava. După cum știm, între 5 și 10.000 de absolvenți de liceu, cei de top, pleacă în străinătate. Sperăm să îi facem să rămână în țară, dar momentan asta este situația. La universitatea din Suceava, deși vin și absolvenți care au avut 10 la bacalaureat, trebuie spunem că vine absolventul mediu. Cu toate acestea, după 2-3 ani petrecuți la universitate, când mergem la competiții naționale între studenți, iată, pe electronică, constatăm că luăm primele locuri. Dintr-o selecție de 40 – 50 de studenți, cât avem la electronică și telecomunicații, alții fac o selecție din 200 sau 500. După doi ani, repet, absolvenți medii, dar constatăm că sunt la nivelul celorlalți și chiar îi depășesc. Și asta nu o s-a întâmplat o dată, de două ori, ci se întâmplă în mod regulat. Ne aflăm pe primele locuri, pe primul loc, pe locul doi, pe locul trei în ceea ce privește aceste competiții. Dar asta se reflectă în mai multe domenii ale universității și încercăm să extindem la toate domeniile, să fie această abordare apropiată de studenți.
Al doilea lucru, este o universitate care oferă un campus integrat. Căminele lângă sălile de curs, nu trebuie să mergi prin oraș dintr-un loc în altul. Cred că ar trebui să apreciem foarte mult timpul, și eu vă spun, făceam naveta în Statele Unite, o oră de la locuință până la universitate. O oră, dus, o oră întors, erau două ore pe zi pe drum. Aici stau la cinci minute de mers pe jos de universitate. E vorba de 10 minute versus două ore.
Este o universitate care oferă o infrastructură deosebită. După ce am plecat din România, mai întâi am fost la Paris, la universitatea Paris Saclay și erau niște laboratoare extraordinare comparativ cu ce aveam în România. În momentul de față, colegii de la acea universitate își trimit doctoranzii la Suceava să facă măsurători. Mai mergem și noi acolo, este o colaborare, un parteneriat, pentru că baza e, de exemplu, aproape 10 milioane de euro investiți într-un laborator din nanotehnologii, care este de top. Și sunt aspecte pe care ei nu le au acolo și atunci vin la noi.
Spun acest lucru pentru că de multe ori se vorbește de învățământul românesc superior că nu se află în top 1000, top 500. Sunt alte aspecte care trebuie discutate și îmbunătățite, nu neapărat partea educațională. La ceea ce pregătim acum în universități, baza materială care există, timpul petrecut de profesor şi expertiza profesorului, suntem în top 500. Problema este cercetarea. Încă sunt insule de cercetare care performează, dar nu avem o cercetare pe ansamblu.
Ce face statul
– E foarte prost finanțată de stat.
– Păi, media europeană este undeva la 2,5% din PIB pentru cercetare și dezvoltare. În România este 0,25%. Deci de 10 ori mai mică decât media europeană. O finanțăm ca să nu moară complet. În acest context, noi performăm într-o anumită măsură în cercetare.
Eu am venit aici cu gândul, ok, mi-am luat gândul de la revistele de top în care publicam în Washington, mă orientez către comunitate, către tineri. Dar când am început să atragem fonduri europene și s-au dezvoltat laboratoare, am constatat că pot face aici cercetare la nivelul la care făceam acolo. Sunt articole, primul articol publicat în România, în cea mai bună revistă din lume în electronică, telecomunicații sau știința calculatorului, e publicat de aici, de la Suceava, împreună colegii mei. Acest lucru i-a încurajat și pe ceilalți profesori care s-au întors, nu mă duc acolo să renunț la cariera mea de cercetare, din contră, să pot continua.
Colaborările pot oferi oportunități, azi noapte am avut o ședință cu un profesor din Statele Unite, astăzi ne întâlnim cu partenerii din Suedia, facem parte dintr-o alianță universitară europeană care a câștigat un proiect de 14,5 milioane euro pentru a armoniza universitățile într-un concept comun de universitate europeană, alături de Suedia sunt Germania, Franța, Spania, Italia, Cipru, universități din aceste țări, adică. Avem săptămânal 3-4 întâlniri, profesori, studenți, vizite care se fac. Nu facem doar schimburi de experiență, scriem proiecte împreună, facem activități și mobilități între universități.
– Au aceste oportunități și studenții?
– Da. E această experiență internațională și, repet, lumea s-a schimbat, înainte îți doreai să mergi afară să vezi cum este. Acum, e o infrastructură virtuală foarte bună, internetul funcționează foarte bine la noi, colaborăm în mod curent, zilnic, cu aceste universități. Și studenții, dacă vor să beneficieze de un semestru, de o lună, într-o universitate din străinătate, putem oferi aceasta.
– Cum vă găsesc viitorii studenți, ce faceți pentru ei?
– Sigur, avem site-ul universității, pagini de Facebook sau Instagram, telefon, dar ne pot găsi și fizic dacă doresc să viziteze, avem și câteva concursuri dedicate, spre exemplu „Student pentru o zi”. Ei vin timp de o zi, își petrec aici un timp, se dă și un test în ideea de a beneficia poate de anumite oportunități în cazul în care în care au un rezultat bun, nu trebuie să ferească de acest test. Este important, că primii intră fără concurs, spre exemplu, următorii intră poate fără a plătit taxele de admitere, ceilalți beneficiază de alte oportunități. Deci acest concurs are scopul de a familiariza elevii cu ce avem în universitate. Să vadă cu ochii lor, nu vreau eu să laud universitatea, vino să vezi, să întâlnești studenții, profesori, pe parcursul unei zile. Ne orientăm către elevii din clasa XI și a XII, pe ei îi așteptăm, avem aici planetariu, observator astronomic, casă de cultură a studenților, trupă de teatru, dans.
Discuţii pentru extinderea universităţii la Botoşani
– Înțeleg că vreți să vă extindeți și la Botoșani?
– Ne dorim acest lucru, dar trebuie făcut împreună cu autoritățile locale. În acest sens am avut discuții cu președintele Consiliului Județean, domnul Valeriu Iftime, cu primarul municipiului Botoșani, domnul Cosmin Andrei, cu care am început discuția chiar de anul trecut. Pentru a vedea ce infrastructură ar putea fi pusă la dispoziție, ce programe ar fi de interes pentru comunitatea locală. Pentru că se vorbește de a deschide un program, s-au mai deschis programe de studii la Botoșani. Și ce s-a întâmplat? Când nu a mai fost numărul minim de studenți, pentru a produce un profit, probabil, s-au închis. Sigur că nu putem merge în pierdere, dar noi trebuie să dezvoltăm în primul rând și cu gândul la dezvoltarea comunității. Avem programe care se autosusțin, alte programe care sunt susținute pentru că observăm că absolvenții lor au locuri de muncă și produc plusvaloarea din care societatea se susține. Deci, din acest punct de vedere, noi trebuie să stabilim care sunt, să spunem, punctele de interes pentru comunitate, să aducem programe care sunt de interes pentru tineri, la intersecția cu programele care sunt de interes pentru comunitate. Aceasta este analiza pe care o facem acum.
Rolul acestor discuții cu autoritățile este tocmai de a vedea și oportunități de infrastructură, pentru că nu vrem doar să oferim o sală de curs, ci vrem să oferim pentru cei din jurul Botoșaniului locuri de cazare, vrem să oferim posibilitatea de a folosi o cantină care să fie modernizată, să devin o cantină studențească, să aibă o bază sportivă. Că apropo de Statele Unite, m-a surprins că potențialii studenți vizitau prima dată în campus facilitățile sportive și sociale, nu laboratorul. Nu putem gândi educația separată de cultură, de sport.
Că de multe ori, știți foarte bine, programele dezvoltate în trecut, au însemnat de fapt niște săli de seminar sau de curs. Infrastructura înseamnă în primul rând laboratoare, sunt milioane de euro investite în fiecare domeniu din universitate în infrastructura de laborator. Acolo ei trebuie să vină să vadă tehnologii, echipamente pe care nu le întâlnesc în mod obișnuit. Și pe ele învață, pentru că se pregătesc pentru viitor, nu pentru prezent. Trebuie să găsească în universitate tehnologii care poate vor ajunge să le aplice peste 5, 6, 10 ani în industrie, nu doar ce există în prezent.
Tocmai am dezvoltat luna trecută laboratorul de calculatoare cuantice, un exemplu de tehnologie care în prezent nu există în industrie, dar va exista în următorii 5,10 ani. Atunci eu vin și-l pregătesc. Săptămâna asta punem în funcțiune laboratorul de roboți umanoizi. Cum îi programăm, ce facem. Dezvoltăm un laborator de educație prin joc digital, echipamentele sunt achiziționate, suntem la amenajarea clădirii. Pentru că am constatat că educatorii, învățătorii români sunt foarte buni la educația prin joc, dar nu fac aproape deloc educația prin joc digital, însă copiii noștri sunt toată ziua cu telefonul în mână. Și se creează o prăpastie între ce facem noi cu ei și ce experimentează ei. Chiar dacă nu suntem de acord cu toate acele jocuri trebuie să găsim puntea de legătură în care și noi să mergem către această lume a lor digitală și să intervenim educațional în acea zonă.
Ofer aceste exemple pentru a susține ideea că infrastructura de laborator este cea care îți dă de fapt calitatea în materie de educație, pe lângă resursa umană, care poate fi dezvoltată și la Botoșani. Așa cum am atras aici la Suceava oameni din țară sau străinătate, putem proceda la fel și la Botoșani. E un proiect pe termen mediu și lung, e clar că în primii ani investim, nu ne așteptăm nici noi, nici alții, să devină o sursă de venit.
Cred în acest lucru și cred că Suceava și Botoșani trebuie să se dezvolte împreună pentru a face față competiției. Împreună formăm o forță importantă, peste un milion de locuitori, o suprafață cu diverse oportunități care, folosite împreună, pot fi mult mai eficiente.
– Cum vedeți această colaborare?
– În general noi am încercat să lucrăm împreună cu alții, nu avem pretenția că facem totul. Ne-am implicat în mediul preuniversitar, antrenăm lotul național de astronomie și astrofizică. Nu avem nici un beneficiu de pe urma asta, dar ne-am asumat acest lucru și iată că anul trecut, locul doi la internațional este echipa României. În fața Chinei, a Statelor Unite. Am organizat în România olimpiada națională de creativitate științifică. Considerăm că trebuie dezvoltată mult mai bine, este resursa de care tinerii vor avea nevoie în viitor. Vedem că mașinile încep să facă lucrurile automate, deci să nu ne mai așteptăm că învățăm o procedură și avem loc de muncă. Creativitatea este cea care ne diferențiază de mașinile actuale, chiar inteligente. Și iată, desfășurăm această olimpiadă la Suceava de patru ediții, anul trecut a fost o participare record, aproape 300 de participanți la faza finală. Iar proiectele cu care au venit la fazele naționale copiii sunt incredibile. Am ajuns cu elevi de a cincea să facem cereri de brevet, că era un picior robotic care urmărea cu inteligența artificială nu știu ce, te uiți la ei, clasa a cincea, a șasea! Zici că nu se poate așa ceva. Dar se poate și este o bucurie, poate sunt excepții, dar nu înseamnă că nu trebuie promovate și extinse.
Deci din acest punct de vedere, repet, discuțiile au fost pozitive la Botoșani și cu domnul primar și cu domnul președinte al consiliului județean, sper că împreună vom sta la aceeași masă, vom vedea ce se poate pune la dispoziție pentru a dezvolta această instituție.
Cum va arăta secţia de la Botoşani
– Cum va arăta concret secția de la Botoșani?
– Nu-i doar un program, o secție, eu văd un campus universitar la Botoșani în care noi, împreună cu comunitatea din Botoșani, să contribuim și, în timp, să dezvoltăm lucruri care se află la Suceava și de care e nevoie la Botoșani sau lucruri care nu se află la Suceava, dar Botoșaniul le oferă într-o mai bună măsură. Mă uitam, partea de filarmonică, nu există la Suceava, dacă ne gândim la un program în zona artelor, îl dezvoltăm la Botoșani. Mai e zona de agronomie, la Suceava avem silvicultură, dar atât. Pe de altă parte, IT-ul, medicina sunt bine dezvoltate la Suceava, reprezintă o oportunitate. Gândiți-vă că mai mult de 50% din medicii din România activează în cinci județe și municipiul București. Deci restul de 36 de județe au mai puțin de jumătate din medicii din România. Ce calitate pot oferi oamenii aceștia serviciului medical în aceste județe? Uitați-vă la Suceava 22 de posturi la urgențe, șapte urgentiști.
– Și în Botoșani e la fel.
– Deci sigur că putem vorbi de reforma sănătății, dar până la urmă oamenii trebuie să fie acolo. Văd și programe cum ar fi asistența medicală generală de care e mare nevoie, s-a dezvoltat la nivel post-liceal, dar nu se compară cu educația universitară. Constat că sunt 420 de candidați pe 100 de locuri la pedagogia învățământului primar și preșcolar, nu? Sunt din Botoșani. Poate intră sau poate nu. Atunci și aici este nevoie, și psihologia are mare căutare. Deci noi am identificat mai mult de zece programe de studii pe care le putem oferi, iar în viitor putem vorbi de trei-patru programe noi care pot avea succes, construcții și instalații de exemplu, nu avem aici, dar putem dezvolta la Botoșani și să beneficieze ambele județe de experții rezultați.
– Adică vedeți universitatea de la Suceava și Botoșani care să se completeze reciproc?
– Eu nu văd doar o universitate la Suceava, văd Universitatea „Ștefan cel Mare”. Care are un campus la Suceava, are un campus la Botoșani și împreună să încercăm să dezvoltăm. Cred că avem de unde, și, în prezent, când mă uit în jurul acestei universități, avem peste un milion de locuitori în ambele județe, care ar avea Universitatea Ștefan cel Mare ca cel mai apropiat centru universitar. E o oportunitate extraordinară. De aceea și implicarea noastră în comunitate, observăm această schimbare a percepției oamenilor despre universitate și sperăm ca prin ceea ce propunem să facem, oamenii din județul Botoșani să vadă Universitatea Ștefan cel Mare ca universitatea lor.
– Aveți un timp de realizare, care e planul?
– În acest an, în vară, admiterea se face aici, la Suceava, în vara următoare mă aștept să facem admitere și la Botoșani.
– Deci nu e chiar un proiect mediu.
– Proiectul e pe termen mediu când ne gândim ce programe dezvoltăm, adică sunt programe, facem admitere la Botoșani pe 4,5,6 programe de studii, peste doi ani venim cu alte două, peste trei ani, alte trei. Că poate se dezvoltă programele de la Botoșani pe care nu le avem la Suceava, dar e nevoie de infrastructură, de a atrage resursa umană și asta ia timp.
– Adică e posibil ca la profilele care se dezvoltă în orașul nostru să vină sucevenii la Botoșani să dea admitere?
– Exact, exact.
– O idee interesantă.
– Da, uitați că spuneam de zona artelor, avem colegiu de arte din Botoșani și din Suceava, produc absolvenți extraordinari. Mă uit la universitatea din Iași, o treime, deci o treime din profesori, sunt din această zonă. Există un potențial în zonă, la nivel preuniversitar, există excelență în mai multe domenii și asta poate fi continuată.
Nu pot face asta doar la Suceava. Împreună însă, o putem face. Unele programe sunt mai potrivite la Suceava, unele la Botoșani. Și asta e poate cel mai greu de schimbat ca percepție, că nu e vorba de universitatea din Suceava care a dezvoltat o secție la Botoșani, ci e Universitatea Ștefan cel Mare.
Sigur, e mai veche momentan la Suceava dar, după cum vedeți, rata de dezvoltare poate fi foarte rapidă. Noi la Suceava, la Moara, dezvoltăm al doilea campus. 30 de hectare de teren, avem șase proiecte, 70 de milioane de euro. Un campus universitar nou, al doilea campus la universității. În modul acesta cred că trebuie să vedem viitorul.
– A consemnat Cătălin MORARU
