V-ați acomodat cu activitatea parlamentară? Ați intrat în pâine? Concret, la ce lucrați în acest moment, lăsând la o parte munca zilnică de vot și comisie? Care sunt preocupările dumneavoastră ca senator pentru județul Botoșani, așa cum ați promis în campanie?
Perioada de acomodare a fost scurtă, mai ales din cauza contextului electoral. În Parlament, în primele săptămâni, era aproape imposibil să discuți despre altceva decât politică. Dar acum, acomodarea s-a încheiat, iar eu încerc să văd ce pot face concret pentru Botoșani.
Unul dintre proiectele importante pe care le-am început vizează extinderea rețelei de gaze în zona de nord a județului. Am avut mai multe întâlniri, am discutat cu proiectanți, am analizat scenarii, și cred că în luna iunie vom putea anunța un pas concret.
Altă temă importantă este infrastructura feroviară. Am discutat despre modernizarea rutei Botoșani – Iași și despre continuarea căii ferate de la Săveni spre Darabani, cu deschidere către Republica Moldova și Ucraina. Aceste lucruri sunt importante nu doar pentru mobilitatea locală, ci și pentru transportul mărfurilor agricole.
Am inițiat discuții pentru atragerea a două sau trei parcuri industriale prin programul recent lansat de Agenția Nord-Est. Colaborăm cu Agențiile Nord-Est și Nord-Vest pentru a profita de proximitatea față de granița cu Ucraina și de oportunitățile europene specifice acestei zone.
În privința irigațiilor, ne preocupă refacerea sistemelor existente și extinderea acestora, inclusiv valorificarea barajelor, cum ar fi cel de la Vârfu Câmpului. Este un subiect de care mă voi ocupa personal.
Cât de interesați sunt botoșănenii să ia legătura cu un parlamentar? Țineți audiențe? Care sunt problemele oamenilor și cum vă puteți implica în rezolvarea lor?
Nu au fost foarte mulți botoșăneni în audiențe până acum, însă cabinetul meu este funcțional și răspunde constant solicitărilor. Problemele ridicate țin, în general, de administrațiile locale – oamenii vin la senator doar după ce au epuizat celelalte căi.
Încerc să ajut primarii în mod direct, atunci când se poate, iar în paralel, lucrez la partea legislativă.
Am format o echipă împreună cu deputatul nostru PNL Eduard Mitielu și cu sprijin juridic, astfel încât să putem propune amendamente sau proiecte de lege bazate pe consultări publice. Vom organiza întâlniri tematice cu specialiști din diverse domenii. Le vom anunța public, astfel încât orice cetățean interesat să poată participa și să vină cu propuneri concrete de modificări legislative.
Botoșaniul este, din păcate, un județ părăsit de autorități. Problemele legate de apă, gunoi, calea ferată sau gaz sunt departe de rezolvare. Ce credeți că va rămâne în urma mandatului dumneavoastră?
Cred că pentru a reuși, trebuie să ai un plan și să te ții de el. Faptul că Botoșaniul pare că nu reușește să iasă din izolare se datorează exact lipsei acestui plan. De exemplu, județul nostru nu apare menționat în strategiile naționale de transport sau de gaze naturale. Asta trebuie schimbat.
Am cerut interpelări în Parlament pentru a cere lămuriri. Dacă nu suntem incluși în strategiile naționale pentru perioada 2028–2034, riscăm să fim din nou ignorați. Asta vreau să schimb: să avem un plan, să fim vizibili, să fim eligibili.
De ce credeți că absorbția fondurilor europene în Botoșani este atât de redusă – atât în zona publică, cât și în cea privată?
Lipsa strategiilor este cheia. Orașul Botoșani putea accesa fonduri pentru tramvai, dar neavând o strategie de mobilitate urbană, nu a putut aplica. De fapt a aplicat, a cîștigat proiectul și s-a renunțat la el. E un exemplu clar de oportunitate ratată.
Am format o echipă care poate sprijini microîntreprinderile. Îi invit pe cei interesați să ne contacteze – îi putem îndruma către programele disponibile, în special cele care vor apărea pentru zonele de frontieră. Nu înțeleg de ce agenții economici nu accesează mai multe proiecte. Mai tot timpul sunt oportunități.
Din păcate, suntem în întârziere și cu parcurile industriale pe care ni le dorim. În mai puțin de două luni apare ghidul. Un parc industrial nu se face într-o lună, ai nevoie de hotărâri de consiliu local sau județean, administrator, avize. Avizarea se face la nivelul Ministrului Dezvoltării. Dacă nu ne mobilizăm rapid, vom rata și această oportunitate.
Cum vedeți viitorul politic apropiat? Care e varianta optimistă și care e cea pesimistă pentru alegerile prezidențiale? Putea PNL să facă mai mult?
Varianta optimistă este ca Nicușor Dan să devină președinte. Este un om serios, sincer, care înțelege atribuțiile funcției și poate coagula în jurul său forțele pro-europene. Răspunde clar și concis, fără demagogie.
La polul opus, nu am apreciat modul agresiv și lipsit de respect al lui George Simion. Nu răspunde la întrebări, întrerupe constant. Nu e genul de atitudine de care are nevoie România.
Partidul Național Liberal, da, putea face mai mult. Cred că are nevoie de o reformă profundă, mai ales la nivelul percepției publice și al echipei de conducere. Nu vreau să arăt cu degetul, dar e clar că trebuie oameni noi, profesioniști, credibili chiar și din Botoșani
Da, Botoșaniul are oameni valoroși care ar putea fi promovați în funcții guvernamentale: secretari de stat, miniștri. Dar pentru asta e nevoie de o listă clară de propuneri, de negociere și de voință politică. Din păcate, nu o văd în prezent.
Rezultatul votul de duminică este esențial pentru realizarea proiectelor din Botoșani. Fără sprijin și voință politică acestea nu pot fi duse la îndeplinire.
Este important cine va fi președintele, primul ministru și componența guvernului. Proiectele necesare pentru dezvoltarea județului au nevoie de finanțare europeană, prin urmare păstrarea direcției pro-europene este esențială.
