Mulți antreprenori inteligenți și-au făcut un microbusiness pentru că și-au dorit să devină independenți, să arate că pot realiza ceva, chiar și în țara noastră, despre care mulți spun că nu mai oferă tinerilor nimic. Ei fac ceea ce le place, au câțiva salariați, au clienți, plătesc impozit, rate și chirii, etc. Cu ajutorul unui credit pentru microbusiness ei au obținut rapid o sumă destul de mare, pentru a-și acoperi nevoile financiare, rapid și eficient. Creditul se poate returna într-o perioadă de 4 ani și se poate obține fără documente care să arate destinația banilor.
Pentru a obține rezultate bune, antreprenorii trebuie să-și analizeze permanent bugetul de care dispun, să evalueze cheltuielile și veniturile obținute. Atunci când bugetul este deja depășit, este clar că trebuie schimbat ceva, pentru că nu se poate merge mai departe.
Banii sunt necesari în orice business, chiar și în procesul negocierilor. De exemplu o sumă de bani se consumă cu călătoria la client, negocierile telefonice, cheltuielile de expediție, plata muncii unor persoane implicate, pregătirea documentelor, cazarea și altele. Uneori este nevoie să mergi cu mașina sau să zbori cu avionul spre o locație unde se află clientul, spre a-i explica avantajele ofertei pentru acesta.
Scopul oricărui microbusiness este să genereze venituri. Pentru a le obține însă este nevoie de bani pentru a acoperi anumite cheltuieli. Antreprenorii trebuie să știe să negocieze, deoarece aceasta este o componentă importantă a succesului în afaceri. Negocierea se bazează în mare parte pe comunicare, dar este nevoie și de bani, de timp și energie. În plus, în procesul negocierilor sunt implicate și emoțiile.
Timpul înseamnă bani! Gestionarea timpului joacă un rol important în afaceri. Mai mult ca niciodată, este nevoie să se stabilească prioritățile și obiectivele clare, pentru obținerea succesului dorit. Sunt antreprenori care pentru a se ghida pe ei și firma pe care o au într-o bună gestionare a timpului, își optimizează aptitudinile ca lideri. Ei învață cum să-și stabilească prioritățile, cum să-și planifice activitățile prin metode și instrumente moderne spre a-și atinge toate obiectivele. Ei află cum să-și gestioneze bine timpul, cum să-l utilizeze în mod semnificativ și cât mai eficient.
Chiar și atunci când afacerile sunt realizate prin Internet, viteza este o necesitate. Clienții potențiali care solicită servicii pe Internet își doresc un răspuns rapid la întrebările lor. Primul venit este de regulă și primul servit.
Când vine vorba de negocieri, se consumă timp cu pregătirea, cu călătoria, discutarea multor aspecte importante în detaliu, căderea de comun acord. Este mai avantajos să negociezi prin telefon, de la birou, decât să te deplasezi undeva, să faci delegații pentru negocieri cu clienții.
Pentru negocieri se consumă energie pentru studierea materialelor, pregătirea negocierilor, pentru găsirea unor puncte comune, de apropiere. Energie se consumă și cu delegația, cu călătoria cu mașina sau în avion, etc.
Cel care negociază nu trebuie să se lase copleșit de emoții deoarece astfel nu mai poate evalua corect avantajele, nu mai poate gândi logic sau obține un rezultat bun pentru el. Sunt cazuri în care emoțiile au îngreunat foarte mult situația, încât s-a pierdut și timp și bani. Când te lași pradă emoțiilor este posibil să comiți oricând o greșeală și să ajungi în situația de a nu mai putea face față problemelor. În plus, apare și riscul de a strica relațiile cu respectivul client pe fondul acumulării de stres, nervi, toate determinându-te să ai un comportament nepotrivit pentru negociere.
Ce înseamnă compromisul în negociere? Întotdeauna, în orice tip de negociere, se fac și compromisuri. Este vorba despre un act de satisfacere a intereselor celor care negociază. Ambele părți sunt dispuse să facă anumite concesii, care reprezintă de fapt realizarea unor pași înainte, realizați de cele două părți implicate. Compromisul se face în mod conștient, pe baza unor planuri și concluzii din care reiese că în cele din urmă se va câștiga mai mult.
Compromisul vine de obicei după mai multe runde de negocieri. Sunt antreprenori care își calculează deja compromisul de la început, pentru a nu fi în situația de a lua decizii pripite. Antreprenorul lasă astfel pe partenerul său la negociere să aibă impresia că e un câștigător real. La compromis, ambii parteneri se întâlnesc la jumătatea drumului, ajung în situația de a accepta sau nu un compromis, îl consideră ca bază de cooperare ulterioară.
