20 − 3 =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

În timp ce se luptă cu pesta porcină, autorităţile încearcă să sprijine industria cărnii de porc, afectată grav de această boală prin programul „Bazna şi Mangaliţa”, prin care oamenii sunt încurajaţi să crească porci din aceste rase româneşti pe cale de dispariţie. Există însă şi neajunsuri, spun fermierii: preţul pe kilogram oferit de minister e mic, iar în unele judeţe, cum este şi Botoşaniul, nu se înscriu şi procesatori, iar programul este blocat.

Nu am avut furnizori de purcei de Mangaliţa şi nu am avut procesatori. Nici un procesator de la noi din judeţ nu a vrut să încheie acel contract care este necesar pentru derularea programului, de a prelua porcii. La programul mangaliţa nu am avut nici o solicitare, adică solicitări am avut, dar nu am avut cum să derulăm programul”, a declarat Stelică Trofin, director adjunct Direcţiei Agricole Botoşani.

Fermierii spun că ar avea nevoie de mai mulţi bani de la stat, pentru că sunt obligaţi să îngraşe porcii lent cu cereale şi furaje de cea mai bună calitate, iar cele două rase au ritm lent de creştere, lucru confirmat de altfel şi de oficialul agriculturii botoşănene: „ Cele două rase au nevoie de o durată mai mare ca să ajungă la 130 de kilograme. Durează cel puţin un an jumătate în condiţiile unor furajări corespunzătoare. Carnea de Mangaliţa are acea grăsime valoroasă, dar în schimb procesatorilor nu le trebuie, dânşii vor doar macră. Această carne se pretează pentru produse tradiţionale”.

Crescătorii de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna primesc 250 de lei pentru fiecare animal pe care îl dau în cadrul programului naţional. Când ajung la 10 kilograme, godacii sunt oferiţi gratuit familiilor care se înscriu pe liste. După ce aceştia îi cresc până la 130 de kilograme, noi stăpâni sunt obligaţi să livreze gratuit unui procesator jumătate din carne, iar cealaltă jumătate o pot păstra pentru consumul propriu.

Anul trecut în program au fost înscrişi peste 6.000 de crescători, 300 de furnizori şi 30 procesatori. Înscrierile se pot face acum până în decembrie 2020.

Bazna şi Mangaliţa, rase pe cale de dispariţie

Porcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, este acum pe cale de dispariţie în România. Mangaliţa a apărut în prima parte a secolului XIX, din combinarea raselor ungureşti Bakonyi şi Szalontai cu mistreţul. Rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat – nu este una foarte pretenţioasă la condiţiile de hrană şi adăpost, fiind rezistentă la boli şi condiţii climatice aspre. Prolificitatea rasei este de şase-şapte purcei, consumul specific de 5,5-6 kilograme de hrană iar sporul mediu zilnic este de 400 de grame.

Porcul Bazna era odinioară mândria Ardealului, cu o carne gustoasă şi un strat generos de slănină din care o familie de ardeleni se înfrupta aproape tot anul. Tocmai cantitatea mai mare de grăsime a condus ulterior la dispariţia acestei rase româneşti din crescătorii, unde a fost înlocuită de porcii de carne, mai rentabili.

Declinul celor două rase a început în anii ’70, după colectivizare. De la milioane de capete în perioada comunistă s-a ajuns în ultimii ani, când a debutat programul guvernamental, la efective totale de câteva zeci de animale în cazul Bazna şi câteva sute în cazul Mangaliţa. Comuniştii au ajuns la concluzia că porcii Bazna şi Mangaliţa nu puteau fi crescuţi, cu succes, la nivel industrial, pentru că ajungeau greu la maturitate. Autorităţile au adus animale din Statele Unite şi Canada, precum Duroc, Landrace şi Marele Alb, care dau mai multă carne, e drept de calitate inferioară, dar creşteau mult mai repede.

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

1 VOTURI - MEDIE: 1,00
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...