two × five =

A password will be e-mailed to you.

Program guvernamental total ineficient pentru sprijinul crescătorilor de ovine. De trei ani, şefii agriculturii au pus bazele unui program prin care oierii primesc un sprijin financiar de un leu pe kilogramul de lâna comercializată. Problema e că această sumă este insuficientă pentru stimularea crescătorilor de oi. Cum tunsul unei oi costă cinci-şase lei, iar lâna rezultată de pe aceasta valorează maxim şase-şapte cu tot cu subvenţie, fermierii preferă să nu o valorifice şi să o depoziteze la stâni.

Eu am 250 de oi, majoritatea karakul, pentru pielicele. Lâna nu e de calitate superioară şi nici multă, să zicem, în medie, la toate oile mele dacă obţin trei kilograme pe cap de animal. Ne este foarte greu să găsim oameni să tundă oile, pentru că ciobanii nu vor. Cu ei te-ai împăcat pentru păscut şi muls, nu pentru muls. Dăm şi şase lei pe oaie, plus ţigări şi mâncare şi tot găsim cu greu oamenii. Apoi, pentru 1-1,2 lei pe kilogram cât ne dă la Fălticeni pentru lână plus subvenţia de un leupe kilogram, nu merită osteneala sau timpul pierdut”, a declarat Victor Arăpaşu, unul dintre cei mai importanţi crescători de oi din judeţ.

Acesta susţine că la Fălticeni le cere ca lână să fie curată, „fără cornuţi”. „Păi să mai stai să cureţi, să speli lâna, chiar nu e o afacere”, a mai spus oierul, care susţine că ţine lâna depozitată la stână. „Eu o ţin la stână. Am lână de mai mulţi ani”, a mai adăugat Arăpaşu, care este împotriva celor care lasă lână pe câmp. „E păşunea ta şi trebuie să ai grijă de ea. Unde laşi lâna nu mai creşte nici iarba, aşa că mai bine o aduni şi îi dai foc. Cei care lasă lâna pe câmp ar trebui amendaţi”, recunoaşte crescătorul de oi.

Ineficienţa programului este recunoscută şi de Stelică Trofin, directorul adjunct al Direcției Agricole Județene. „La noi cel mai aproape centru de prelucrare a lânii îl avem la Fălticeni. Am încercat în fel şi chip, dar anul trecut din 468 de dosare, numai 10 au comercializat lâna şi au putut beneficia de acea subvenţie de un leu”, a declarat Stelică Trofin.

Victor Arăpaşu susţine că nici pielicelele nu mai au prea mare căutare pe piaţă. „S-a ajuns la situaţia în care comercianţii plătesc pentru o pielicică de ţigaie, folosită îndeobşte la căptuşitul căciulilor, 20-30 de lei”, a mai spus oierul, care speră ca să-şi scoată cheltuielile cu animalele prin miei sacrificaţi la Paşti şi prin produsele lactate.

Apreciază calitatea articolului

EVALUAȚI ARTICOLUL -
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...