five × 2 =

O nouă parola a fost trimisă către email-ul tău.

Dacă ar fi să luăm de bune declaraţiile politicienilor, ar trebui să curgă lapte şi miere, numai că realitatea nu e tocmai aşa. Chiar dacă au crescut veniturile bugetarilor şi a unor categorii de trai şi viaţa s-a scumpit exponenţial, iar cel mai bun indicator este preţul alimentelor.

Cartofii s-au scumpit, de la începutul anului cu 21%, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS), însă situaţia din magazine şi pieţe este cu totul alta. În primele trei luni ale anului, preţul cartofilor aproape că s-a triplat, ajungând chiar la patru lei pe kilogram, în condiţiile în care pe finalul anului trecut sau perioada similară – ianuarie-martie 2018 – nu au depăşit doi lei, fiind chiar mult timp 1,5 lei.

Ministrul Daea dă vina pe costurile de depozitare

Preţul cartofilor a avut cea mai mare creştere, dar este firesc peste iarnă. Sunt lucruri de înţeles. Acest cartof nu-l scoatem azi din sol, l-am scos anul trecut. Vedeţi, cartoful s-a obţinut anul trecut. Eu spun că este explicabilă această creştere, pentru că ei cheltuiesc în timpul iernii cu depozitarea, îi ţin la o temperatură unde să nu pornească vegetaţia şi această tehnologie, acest procedeu şi mod de păstrare este însoţit de costuri, a declarat Petre Daea, ministrul Agriculturii. Afirmaţiile sale nu au susţinere în realitate, pentru că şi în anii trecuţi cartofii nu erau recoltaţi în ianuarie sau februarie şi tot din silozuri erau scoşi, iar diferenţele de preţ nu au fost niciodată mai mari de câţiva bani în primul trimestru al anului.

Comercianţii spun că nu sunt cartofi pe piaţă

Mai credibile sunt declaraţiile unui vânzător din Piaţa Centrală, care afirmă că nu mai sunt cartofi din producţia internă, iar cei care se vând acum sunt din import din Polonia sau Egipt. „Eu nu aş vrea să fie mai ieftini, ca să-l pot vinde mai uşor? Dacă noi îl luăm la preţ mare, ca să trăim trebuie şi noi să mai adăugăm ceva. Cei care sunt producători nu prea mai au cartofi din cultura de anul trecut şi de aceea am ajuns să importăm”, a declarat vânzătorul.

Scumpiri şi la celelalte alimente de bază

Un alt aliment care s-a scumpit la fel de mult este ceapa, care costă cinci lei kilogramul, dublu faţă de perioada similară a anului trecut sau de decembrie 2018. De asemenea, un kilogram de arpagic costă acum şi 20 de lei, în condiţiile în care în urmă cu un an acesta nu depăşea cinci-şase lei.

Scumpiri de un leu-doi sunt şi la produsele lactate, astfel un kilogram de caş costă acum 18 lei, iar unul de urdă 15 lei.

Nici carnea nu a fost ferită de scumpiri, astfel că pulpa de porc se comercializează în prezent cu preţuri cuprinse între 16-19 lei, în timp ce carnea macră de vită depăşeşte uşor 20 de lei, oscilând între 22 şi 25 de lei. Şi asta dacă sunt cumpărate din hala de carne, pentru că în supermarketuri, cu excepţia promoţiilor, preţurile sunt mult mai mari.

Statisticile oficiale contrazise şi de preţul combustibililor

Scumpiri au avut loc în debutul acestui an şi la mărfurile nealimentare. Dacă e să dăm crezare datelor prezentate de INS, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la combustibili şi anume 2,66% faţă de decembrie 2018. Adică, oficial se vorbeşte de scumpiri de 12 bani, pe când scumpirile constate la pompă sunt de peste 70-80 de bani litrul. Numai în prima zi a anului, când au intrat în vigoare noile accize, litrul de combustibil s-a scumpit cu zece bani. Ulterior, preţul combustibililor a crescut constat odată cu devalorizarea leului şi scumpirea petrolului pe piaţa internaţională. De altfel, potrivit datelor publicaţiei Oil Bulletin a Comisiei Europene, preţul carburanţilor fără taxe în România continuă să fie mai mare decât media Uniunii Europene, iar, în cazul benzinei, scumpirea din ultimele patru săptămâni a fost mai mare decât cea de la nivelul blocului comunitar.

BNR a crescut prognoza de inflaţie

În aceste condiţii, datele INS privind creşterea cu doar 0,79% a preţurilor de consum şi a ratei inflaţiei la 3,83% pot fi puse sub semnul întrebării, asupra lor planând suspiciunea de manipulare politică, mai ales în condiţiile în care instituţia care ar trebui să ofere şi să garanteze acurateţea datelor a trecut în subordinea directă a premierului Viorica Dăncilă.

Mai trebuie spus că Banca Naţională a României (BNR) a majorat deja la 3% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,1 pentru finalul anului viitor.

 

se încarcă...

Apreciază calitatea articolului

7 VOTURI - MEDIE: 2,14
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Se încarcă...