3 × one =

A password will be e-mailed to you.

Un program născut din ambiţia personală a ministrului Agriculturii, Petre Daea, şi care anul trecut a eşuat lamentabil va continua şi în 2019. Este vorba de programul Bazna şi Mangaliţa. Crescătorii de porci din cele două rasele vor beneficia şi anul acesta de sprijin, valoarea totală a schemei de ajutor de minimis fiind de 4,6 milioane de lei.

Deşi anul trecut, potrivit raportului Ministerului Agriculturii pe 2018, fermierii interesaţi de program au solicitat 54.850 de purcei s-au livrat doar 1.958 de purcei din ambele rase şi s-au plătit 290.000 de lei.

Nu am avut furnizori de purcei de Mangaliţa şi nu am avut procesatori. Nici un procesator de la noi din judeţ nu a vrut să încheie acel contract care este necesar pentru derularea programului, de a prelua porcii. La programul Bazna/Mangaliţa nu am avut nici o solicitare, adică solicitări am avut, dar nu am avut cum să derulăm programul. Cele două rase au nevoie de o durată mai mare ca să ajungă la 130 de kilograme. Durează cel puţin un an jumătate în condiţiile unor furajări corespunzătoare. Carnea de Mangaliţa are acea grăsime valoroasă, dar în schimb procesatorilor nu le trebuie, dânşii vor doar macră. Această carne se pretează pentru produse tradiţionale”, a declarat Stelică Trofin, director adjunct Direcţiei Agricole Botoşani.

Crescătorii de porci din rasele Mangaliţa şi Bazna primesc 250 de lei pentru fiecare animal pe care îl dau în cadrul programului naţional. Când ajung la 10 kilograme, godacii sunt oferiţi gratuit familiilor care se înscriu pe liste. După ce aceştia îi cresc până la 130 de kilograme, noi stăpâni sunt obligaţi să livreze unui procesator jumătate din carne, iar cealaltă jumătate o pot păstra pentru consumul propriu. Dacă vând animalele pe piaţa liberă, riscă să fie sancţionaţi cu 250 de lei pe purcel. Deci, putem spune că programul a eşuat lamentabil şi asta pentru că abatoarele nu vor să preia animalele la preţul stabilit de stat şi pentru că nu pot vinde produsele obţinute la export, iar fermierii n-au cui să le vândă.

 

Bazna şi Mangaliţa, rase pe cale de dispariţie

 

Porcul de Mangaliţa, cândva o rasă foarte răspândită în zona Transilvaniei, este acum pe cale de dispariţie în România. Mangaliţa a apărut în prima parte a secolului XIX, din combinarea raselor ungureşti Bakonyi şi Szalontai cu mistreţul. Rasa Mangaliţa, cu variaţiile sale – Mangaliţa cu burtă albă, Mangaliţa cu păr blond sau Mangaliţa roşcat – nu este una foarte pretenţioasă la condiţiile de hrană şi adăpost, fiind rezistentă la boli şi condiţii climatice aspre. Prolificitatea rasei este de şase-şapte purcei, consumul specific de 5,5-6 kilograme de hrană iar sporul mediu zilnic este de 400 de grame.

Porcul Bazna era odinioară mândria Ardealului, cu o carne gustoasă şi un strat generos de slănină din care o familie de ardeleni se înfrupta aproape tot anul. Tocmai cantitatea mai mare de grăsime a condus ulterior la dispariţia acestei rase româneşti din crescătorii, unde a fost înlocuită de porcii de carne, mai rentabili.

Declinul celor două rase a început în anii 70, după colectivizare. De la milioane de capete în perioada comunistă s-a ajuns în ultimii ani, când a debutat programul guvernamental, la efective totale de câteva zeci de animale în cazul Bazna şi câteva sute în cazul Mangaliţa. Comuniştii au ajuns la concluzia că porcii Bazna şi Mangaliţa nu puteau fi crescuţi, cu succes, la nivel industrial, pentru că ajungeau greu la maturitate. Autorităţile au adus animale din Statele Unite şi Canada, precum Duroc, Landrace şi Marele Alb, care dau mai multă carne, e drept de calitate inferioară, dar creşteau mult mai repede.

Apreciază calitatea articolului

5 VOTURI - MEDIE: 3,80
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...