Mii de botoşăneni au participat cu emoţie şi credinţă la slujba de Înviere, întâmpinând în rugăciune cea mai mare sărbătoare a creştinăţii. La miezul nopţii, aceştia au luat lumină la chemarea preoţilor „Veniţi de luaţi Lumină!”. Bisericile au răsunat apoi de cântarea „Hristos a Înviat din morţi/ Cu moartea pe moarte călcând/ Şi celor din morminte/ Viaţă dăruindu-le”. A urmat Sfânta şi dumnezeiasca Liturghie, presărată de cântarea „Hristos a Înviat!”
La Gorbăneşti, la slujba oficiată în Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” de preotul paroh Corneliu Aniţulesei au participat sute de credincioşi de toate vârstele, unii veniţi din ţară sau străinătate.
În finalul slujbei, preotul paroh a dat citire Pastoralei de Paşti a ÎPS Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei intitulată „Din tărâmul morţii în tărâmul vieţuirii celei adevărate”.
„Se cuvine să-I aducem slavă şi mulţumire lui Dumnezeu că ne-a învrednicit să ajungem şi anul acesta la sărbătoarea cea mare a Sfintelor Paşti. În această noapte de lumină, precum şi în zilele care urmează, trăim ceva aparte, ceva deosebit faţă de celelalte zile ale anului. De cele mai multe ori nu reuşim să exprimăm în cuvinte această stare, însă simţim că o lucrare tainică se petrece în noi. Este o mare bucurie care se revarsă peste întreaga noastră fiinţă. Avem, parcă, mai multă viaţă în noi, mai mult seninătate. Vedem lumea cu alţi ochi şi arătăm mai multă deschidere faţă de semenii noştri. Natura însăşi pare a fi mai frumoasă în ziua Învierii. Intensitatea acestei stări de lumină este, desigur, diferită. La unii oameni ea se manifestă mai deplin, la alţii cu mai puţină consistenţă şi profunzime.
Constatând această realitate, ne întrebăm: care este cauza şi unde îşi are izvorul acest val de bucurie, de pace şi de bunăvoire? Răspunsul îl găsim în adevărul Învierii Domnului Hristos. Schimbarea pe care o trăim în noaptea de Paşti este în legătură cu evenimentul petrecut în urmă cu mai bine de două mii de ani. Atunci Hristos a biruit moartea, <vrăjmaşul cel din urmă> al omului, devenind <începătura învierii> noastre. Înviind din mormânt, Hristos a împlinit ceea ce făgăduise mai înainte: <Eu am venit ca (oamenii) viaţă să aibă şi din belşug să aibă>”, se arată în debutul pastoralei.
În finalul slujbei, au fost sfinţite coşurile tradiţionale unde se aflau pască, ouă roşii şi bucate tradiţionale. Cu lumânările aprinse în mâini, credincioşii au format apoi râuri de lumină pe străzile localităţii şi au dus lumina sfântă şi gospodării spre binecuvântare.
