Un cultivator din Copălău va primi 15.000 de euro subvenţie pentru producţia de usturoi din acest an.
Pe 15 mai a fost termenul limită de depunere a cererilor de subvenţii pentru sprijinirea culturii de usturoi. În judeţul Botoşani au fost depuse 40 de solicitări pentru o suprafaţă totală de 32,16 hectare. Cele mai multe cereri au venit din zona Copălăului, iar cea mai mare suprafaţă înscris în program este a unui agricultor care vrea să cultive cu usturoi opt hectare. Odată cu triplarea subvenţiei, care va fi de 3.000 de euro pe hectar cultivat, acesta va putea primi maxim 15.000 de euro, adică suma maximă pe care fermierii o pot accesa în cadrul tuturor schemelor de minimis pentru trei ani. El a optat să primească toţi banii odată, în acest an agricol. „Chiar din primul an de program s-a văzut un interes atât la nivelul judeţului Botoşani, cât şi la nivel naţional. Am monitorizat situaţia pe toată durata înscrierii să vedem cu ne poziţionăm la nivel naţional şi era şi normal ca să fim în top, având în vedere că, încă de la început, când era doar un proiect, am fost cu administraţia locală într-un grup de lucru la nivel naţional de conturarea coordonatelor acestui program de sprijin pentru agricultori. La nivel naţional, suntem pe locul 2, cu 40 de solicitări, după Teleorman, unde au fost depuse 46 de solicitări. Cele mai multe cereri vin de la Copălău, pentru că este o zonă cu potenţial pentru această cultură”, a declarat Cristian Delibaş, directorul executiv a Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Botoșani.
Acesta susţine că programul de sprijin a culturii de usturoi a fost foarte bine primit la Botoşani. „Chiar înainte, când era o mie de euro pe hectar, producătorii se înscriau, ulterior, când a apărut proiectul de act normativ cu trei mii de euro pe hectar, s-a văzut o creştere a interesului”, a mai afirmat Delibaş. Acesta a mai afirmat că sunt mult mai mulţi cultivatori de usturoi, dar nu ating pragul de trei mii de metri pătraţi prevăzut în actele normative. „Sper ca aceşti producători, la anul, să-şi mărească suprafaţa, ca să poată activa programul”, a mai spus şeful agriculturii botoşănene, care a recunoscut că un impediment pentru majoritatea este vârsta: „nu putem cere unei persoane trecute de pragul de pensionare să-şi dezvolte o afacere”. „Noi îi aşteptăm pe tineri să întoarcă şi să preia afacerea bunicilor, părinţilor. Asta este speranţa noastră”, a conchis Delibaş.
Şeful agriculturii botoşănene susţine că fermierii nu duc lipsă de oferte: „Nu pot produce, cât pot desface. Toţi îşi comercializează producţia şi nu rămân cu usturoi de pe un an pe altul”.
În ultimii opt ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, în timp ce importurile au crescut semnificativ pentru a asigura consumul intern. Principalele ţări din UE de unde se importă usturoi sunt: Olanda, Cehia, Spania, Ungaria, Germania, Grecia, Franţa, Polonia, Bulgaria, iar din ţările terţe: Turcia, China, Egipt şi Moldova.
La nivelul României, consumul de legume mediu anual pe locuitor se situează în jurul valorii de 155,9 kilograme, din care consumul de usturoi anual/cap de locuitor reprezintă 2,2 kilograme, respectiv 1,41% din consumul total de legume.
