Dezvoltarea judeţului pare a fi ultima grijă a Consiliului Judeţean (CJ) Botoşani. Cel puţin aşa reiese din contul anual de execuţie al bugetului local şi al bugetului instituţiilor publice din subordinea CJ pe anul trecut ce a fost aprobat în ultima şedinţă a Consiliului.
Liderul consilierilor judeţeni liberali, Gheorghe Sorescu, a reclamat discrepanţa mare între realizarea bugetului de funcţionare al CJ şi cel de dezvoltare. „Dacă la secţiune de funcţionare suntem, faţă de prevederile iniţiale, la 116%, la partea de venituri, şi undeva la 100% la partea de cheltuieli, şi lucrurile au stat, cumva, aşa cum au fost programate, în schimb, la contul de execuţie la partea de dezvoltare, situaţia este una care trebuie să ridice un mare semn de întrebare sau să tragă un semnal de alarmă, în sensul în care realizăm doar 18% la partea de venituri şi undeva la 11% la partea de cheltuieli. şi aşa secţiunea de dezvoltare de anul trecut a fost una foarte mică în raport cu cea de funcţionare, iar realizările sunt de-a dreptul nesemnificative. Adică, investiţiile noastre sunt undeva sub două milioane de euro la nivelul anului 2018”, a sesizat consilierul liberal.
În fapt, anul trecut, CJ, în secţiunea de funcţionare, a avut bugetate venituri 260 de milioane de lei (55 milioane de euro) şi a realizat 254 de milioane de lei (53,5 milioane de euro). De asemenea, la capitolul cheltuieli, a bugetat tot 260 de milioane de lei şi a realizat 218 milioane de lei (46 de milioane de euro). Majoritatea cheltuielilor, peste jumătate, o reprezintă „asigurarea şi asistenţa socială”, urmate de cele de la capitolul „transport”, dar şi de cele pentru plata aparatului propriu (salariile angajaţilor din CJ) şi cele de la capitolul „cultură, recreere şi religie”:
Situaţia este de-a dreptul dramatică la secţiunea de dezvoltare, unde, deşi au fost bugetate sume foarte mici nici acestea nu au fost realizate. Astfel, la capitolul venituri, au fost prinse iniţial în buget 71 de milioane de lei (15 milioane de euro), dar au fost realizate doar 13 milioane de lei (2,7 milioane de euro). Şi la capitolul cheltuieli situaţia a fost la fel de cenuşie, adică, în tot anul trecut, CJ-ul a realizat investiţii mai mici de zece milioane de lei (undeva la două milioane de euro).
Explicaţia o reprezintă nerealizare drumului strategic şi a proiectelor prin PNDL, care au trebuit bugetate la începutul anului, dar care fie nici nu au început, cum este cazul drumului strategic, fie au bătut pasul pe loc, cum este cazul investiţiilor prin intermediul programului PNDL. „La programele care sunt finanţate prin PNDL realizăm doar 11%, deci suntem în situaţia în care facem nişte declaraţii, semnăm nişte contracte, dar când ajungem la implementare constatăm că lucrurile nu stau chiar aşa. Cu alte cuvinte, semnăm un proiect de finanţare şi reuşim să aducem un leu dintr-un proiect care se va încheia într-un viitor îndepărtat”, a remarcat consilierul Gheorghe Sorescu.
Situaţia va sta cam în acelaşi fel şi în acest an, chiar dacă bugetul de investiţii este mai generos ca anul trecut. Marea problemă o reprezintă acelaşi drum strategic, a cărui cost a trebuit să fie reactualizat din cauza Ordonanţei 114, şi care încă nu poate fi scos la licitaţie din motive birocratice. În condiţiile în care nici în acest an nu vor demara lucrările, contul de execuţie bugetară pe 2019 la secţiunea dezvoltare va arăta la fel de rău. „Am solicitat şi solicit în continuare ca măcar trimestrial, în plenul Consiliului, să avem o informare vis-á-vis de secţiunea de dezvoltare a CJ, să vedem cum stau lucrurile, cu termene şi responsabilităţi concrete a celor implicaţi… Dacă realizăm tot 10% nu am făcut nimic”, a conchis, laconic, Gheorghe Sorescu.
