vineri, martie 29, 2024
AcasăLocal BTPovestea vorbei - Artele plastice

Povestea vorbei – Artele plastice

Unul dintre domeniile de referință ale artelor plastice este cel al picturii. Cuvântul derivă din latinescul „pictura”, însemnând imagine. În cadrul picturii există mai multe genuri (scene de gen, compoziții pe teme istorice sau mitologice, natura statică, portretul, dar poate cel mai cunoscut gen al picturii este „peisajul”. Și acest cuvânt are tot obârșii latine, provenind din „pagus”, care desemna așezarea rurală, satul, la vechii romani. Locuitorii așezării „pagus” se numeau „pagani”, tot așa după cum, în limba română, locuitorilor satului li se spune săteni.

În Imperiul Roman, în primele secole ale erei creștine, noua credință, creștinismul, s-a răspândit mai întâi la orașe, țăranii, și atunci și acum mai tradiționaliști, adorând încă vechile zeități romane sau răspândite în cuprinsul Imperiului Roman. Din acest motiv, s-a pus semnul identității între locuitorul de la sat, „paganus” și adeptul vechilor religii, numit în același fel. În limba română, cuvântul a fost moștenit doar în accepțiunea religioasă, în forma „păgân” (persoană care se închină zeilor sau idolilor, eretic, necredincios, de altă credință decât cea creștină).

Termenul latin „pagus” are și un alt derivat. Teritoriul pe care ființa o asemenea așezare sătească se numea „ager pagensis” (ogorul satului), pe scurt „pagensis”. În limba franceză, cu modificările fonetice de rigoare, acest termen a dat naștere cuvântului „pays”, însemnând deopotrivă așezare rurală, dar și „regiune”, „țară”, „mon pays” având sensul de „satul meu”, dar și „țara mea”. Un derivat al acestui cuvânt este „paysage”, adică „regiune”, sensul cuvântului fiind limitat în secolul al XVI-lea, când a ajuns să desemneze doar regiunea așa cum o vede și o reprezintă artistul, în speță pictorul.

Părăsim domeniul picturii spre a intra în alt domeniu de referință al artelor plastice, anume sculptura. Romanii obișnuiau să pună pe morminte chipul cioplit în piatră al celui decedat. Până la generalizarea creștinismului, principalul rit al înmormântării la romani era cel al incinerației. „Ars”, în limba latină, se spunea „bustum”, iar cuvântul apărea în combinații de genul „corpus bustum” (corp ars) sau „cadaver bustum” (cadavru ars), așa încât „bustum” a ajuns să desemneze corpul uman supus incinerării. Cu acest prilej, cititorul poate afla, cu surprindere, că între termenii de bust și „combustibil” (care are însușirea de a arde, dex.ro) există o legătură ce nici nu putea fi ghicită. În timp, bustul va ajunge să însemne statueta așezată pe monumentul funerar. Aceste statuete reprezentau, însă, doar partea superioară a corpului, exact așa cum arată busturile din sculptura contemporană. Astăzi busturile nu se mai așează pe morminte și pot fi reprezentări ale cuiva care e încă în viață.

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

Deja ai votat!
Botoșani
cer fragmentat
16 ° C
16.1 °
14.4 °
57 %
12.1kmh
62 %
vin
19 °
sâm
25 °
Dum
26 °
lun
27 °
mar
18 °

CARICATURA ZILEI

POZA ZILEI

Nici hoții nu-s dezamăgiți și rămâi și tu cu mașina întreagă.

EDITORIAL

În avalanșa de știri, săptămâna trecută una a trecut aproape neobservată. Este vorba de anunțul făcut de Doina Federovici, președinta consiliului județean, că nu...

EPIGRAMA ZILEI

Drag mi-a fost calul bălan Și pe badea în Merțan Drag mi-e badea și în car Dacă e ... milionar!   -Dumitru MONACU

HAPPY CINEMA

POLITICĂ EDITORIALĂ

Politica editorială a Monitorului de Botoșani

Monitorul de Botoşani este un cotidian lansat pe 24 iunie 1995, cu distribuţie pe raza judeţului Botoşani. În ultimii ani tot timpul a fost...

ÎN ATENȚIA CITITORILOR

În atenţia cititorilor

Este foarte important pentru redacţia noastră  să ofere cititorilor  posibilitatea de a comunica cu noi  rapid şi uşor. Astfel, pentru: - a ne aduce la...

MONITORUL DE BOTOȘANI – COD DE CONDUITĂ

Codul de conduită al jurnalistului

În prezentul Cod, noţiunea de interes public va fi înţeleasă pornind de la următoarele premise: - Orice chestiune care afectează viaţa comunităţii este de interes...