14 + 9 =

A password will be e-mailed to you.

Cadrele medicale de la Urgenţe sunt asaltate de aproape două săptămâni de peste 200 de pacienţi la fiecare 24 de ore, injurii, ameninţări şi reclamaţii din cauza timpulor de aşteptare. Cei mai mulţi pacienţi care fac scandal nu sunt cei care reprezintă urgenţe. Tot mai des pe holurile UPU se pot auzi în aceste zile fraze precum „mori cu zile până îţi face un calmant” sau „aştept de două ore să îmi facă o radiografie”. Indiferent că e zi din timpul săptămânii sau în weekend, personalul medical din Unitatea de Primiri Urgenţe lucrează la foc continuu pentru a acorda asistenţă medicală celor care se rpezintă în UPU, fie că au o unghie încarnată, o durere de spate de câteva luni sau sunt victimele unui accident sau au suferit un infarct. Dacă cifrele par mici, o simplă comparaţie arată cu adevărat afluxul de cazuri la care sunt supuse cadrele medicale.

În luna iulie, un reportaj făcut de Antena1 la UPU Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni din Bucureşti arăta că într-o gardă de 24 de ore au fost 154 de cazuri văzute de şapte medici. Cu cinci mai mulţi decât sunt la Botoşani într-o gardă, dar şi cu 50 de cazuri mai puţine în acelaşi interval de timp.

Iar numărul mare de prezentări duce la o stare tot mai mare de nervozitate şi reproşuri din partea pacienţilor, dar mai ales a aparţinătorilor. Cadrele medicale din UPU au ajuns să fie ameninţate zilnic, şi asta mai ales în ultima perioad. „Suntem asaltaţi de un număr foarte mare de pacienţi în ultima vreme, această creştere fiind dată oarecum şi de ce care au venit din străinătate, care vin la noi fie ca pacienţi, fie cu rudele lor. O bună parte din ei nu sunt urgenţe reale. Prin urgenţă reală înţelegem ceva care îţi pune în pericol viaţa, iar aici facem un apel la pacienţii care se prezintă în serviciul nostru, dar mai ales la rudele acestora. Să aibă răbdare şi să înţeleagă că nu întotdeauna ceea ce au ei reprezintă o urgenţă reală”, a precizat medicul primar de urgenţă Ramona Elena Guraliuc, coordonator al UPU-SMURD.

Peste 35.000 de botoşăneni au călcat deja pragul UPU în acest an. Nu mai puţin de 63.080 de botoşăneni au fost consultaţi anul trecut de 12 medici din UPU, iar aproape 39.000 dintre ei au fost coduri de culoare verde, albastru şi alb. Dacă albastru şi alb reprezintă clar cazuri de non urgenţe, culoarea verde semnifică, de cele mai multe ori, cazuri care ar fi putut apela mai întâi la medicul de familie şi ar fi fost rezolvate cu ajutorul medicilor specialişti din policlinici. Iar cei care nu sunt urgenţe sunt şi eci mai agresivi verbal, uneori chiar şi fizic, făcând ca medicii să lucreze sub ameninţările familiilor. „O atitudine agresivă asupra cadrelor medicale nu rezolvă o problemă, ba din contră, noi devenim şi noi agitaţi, suntem obosiţi de numărul mare de pacienţi şi a numărului redus de personal. Noi ca medici suntem puţini şi nu reuşim să vedem cazurile în timpul pe care ni l-am dori, dar cazurile urgente sunt văzute cu prioritate, nu avem eşecuri. Timpul de aşteptare poate fi prelugit la ore, dacă în acel interval survin cazuri mai grave decât cel care este în circuitul de investigaţii. Noi ca număr suntem aceeaşi, dar numărul de bolnavi e tot mai mare”, a mai spus şeful UPU-SMURD.

Medicii urgentişti spun că numărul persoanelor care prezintă afecţiuni grave este în creştere, însă mai problematic este faptul că legislaţia este atât de permisivă în momentul de faţă încât orice pacient care se prezintă la Urgenţe trebuie consultat. Unii preferă să aştepte şi 4-5 ore decât să meargă la medicul de familie, aşa cum sunt sfătuiţi de personalul din triaj. Ulterior, însă, devin agresivi şi ameninţă cu rclamaţiile. Medicii cred că resursele de timp, medicaţie şi materiale medicale consumate cu pacienţii care reprezintă non-urgenţe însumează aproape jumătate din banii decontaţi în medicina de urgenţă.

Din cauza numărului mare de prezentări medicii preiau cazurile în baza unui protocol național de triaj al pacienților, care va este aplicat şi vizual, sub forma unor buline colorate corespunzătoare celor cinci coduri: roșu, galben, verde, albastru și alb. „Oamenii trebuie să înţeleagă, nu au prioritate în funcţie de primul venit, primul servit. Indiferent de cât de mult a aşteptat cineva, indiferent dacă a venit sau nu cu ambulanţa, prioritate are pacientul al cărui risc vital este imediat, risc evaluat în triaj, de către personal medical specializat, nu de către familie, nu de pe Internet, dar şi pacienţii pentru care există risc de agravare rapidă”, a mai spus medicul Ramona Elena Guraliuc.

Nivel I – RESUSCITARE (cod roşu):
– Pacientul care necesită ACUM intervenţie salvatoare de viaţă.
– Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 0 minute.
– stopul cardiorespirator;
– insuficienţă respiratorie severă;
– SpO2 < 90%;
– pacienţii sever traumatizaţi care nu răspund la stimuli verbali;
– pacienţii cu supradozaj medicamentos şi FR<â6 resp./min.; – insuficienţă respiratorie severă cu respiraţii agonice sau gasping; – bradicardie severă sau tahicardie cu semne de hipoperfuzie; – pacienţii cu traumatisme care necesită resuscitare volemică imediată;

Nivel II – CRITIC (cod galben) – Pacientul care prezintă o situaţie cu risc major sau status mental alterat (modificareacută) sau orice durere intensă sau disconfort major.

Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 15 minute. Situaţii cu risc major: – starea clinică ce se poate deteriora rapid sau necesită tratament imediat; – afectarea gravă a stării funcţionale sau a structurii unui organ ori a unui segment anatomic; Durere severă: apreciată clinic sau de către pacient ca fiind mai mare de 7 pe scala analog visuală a durerii (0-10). Status mental alterat: GCS : 6-14. Disconfort major: poate fi fizic sau psihologic (victima violenţei domestice, abuz etc.).

Nivel III – URGENT dar nu critic (cod verde) Pacientul cu funcţii vitale stabile, dar care necesită două sau mai multe dintre resursele definite mai jos. – Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 60 de minute.

Înainte de clasificarea pacientului în nivelul III, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să determine semnele vitale şi să decidă dacă sunt în limite normale pentru vârsta pacientului. Dacă semnele vitale sunt în afara parametrilor acceptaţi, asistentul medical responsabil cu procedura de triaj trebuie să ia în considerare reclasificarea pacientului la o categorie superioară. Semnele vitale utilizate sunt: pulsul, frecvenţa respiratorie, tensiunea arterială şi saturaţia în oxigen, iar pentru orice copil cu vârsta mai mică de 3 ani, temperatura.

Nivel IV – NONURGENT (cod albastru) Pacientul care prezintă funcţii vitale stabile şi necesită o singură resursă dintre cele definite anterior (la nivelul III). – Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 120 de minute. Reevaluarea pacientului Se face în cazul în care timpul de preluare în zona de tratament este mai mare de 30 de minute sau apar modificări semnificative în starea pacientului, ceea ce presupune reluarea integrală a algoritmului de triaj.

 

 

Nivel V – CONSULT (cod alb) – Pacientul care nu necesită asistenţă medicală de urgenţă şi niciuna dintre resursele definite mai sus (la nivelul III). – Persoane care se prezintă pentru unul dintre motivele de mai jos: >vaccinare;
>caz social fără acuze clinice;
>probleme clinico-administrative (certificate medicale, reţete etc).
Timpul maxim de preluare în zona de tratament: 240 de minute.

Apreciază calitatea articolului

33 VOTURI - MEDIE: 3,76
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele
Încarc...