Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Botoșani organizează în aceste zile cea de a X-a ediţie a Târgului Mărțișorului. Meşterii populari din Botoşani, Iaşi şi Suceava îi aşteaptă pe botoşănenii care doresc să cumpere acest simbol al primăverii, pe Pietonalul Unirii. Realizate cu migală şi dragoste pentru frumos şi pentru tradiţiile strămoşeşti, mărţişoarele sunt expuse la căsuţele din lemn aflate pe Pietonalul Unirii.
Astăzi, la deschiderea târgului, etnograful Margareta Mihalache le-a urat bun venit meşterilor populari şi le-a mulţumit că au răspuns afirmativ invitaţiei organizatorilor. Ea i-a avut alături pe Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, pe Dan Doboş, directorul Orchestrei „Rapsozii Botoşanilor, dar şi pe profesorul Raluca Elena Agavriloaie, respectiv Sorin Paşaniuc, vicepreşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari din Moldova.
„Vreau să remarc încă o dată activitatea destul de laborioasă a acestei instituţii care e o instituţie de referinţă nu doar la nivel judeţean, ci şi la nivel naţional, având în vedere că organizează foarte multe manifestări care pun în valoare acest patrimoniu şi atrag şi foarte mulţi oameni”, a declarat Dănuţ Huţu, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură. Oficialul şi-a exprimat speranţa că meşterii prezenţi la târg vor avea şi cumpărători pentru mărţişoare, pentru că „dragostea nu poate ţine de foame”.
Margareta Mihalache a arătat că, graţie colaborării cu municipalitatea botoşăneană, această manifestare are asigurată continuitatea. Potrivit etnografului, mărţişorul este un simbol solar şi lunar, iar mitul Babei Dochia este unul dintre cele mai importante mituri din cultura românească. „Important este să vindeţi aceste talismane realizate manual care, dincolo de faptul că includ o tehnică aparte, nu tehnică în serie, mai au acolo şi o bucăţică din sufletul dumneavoastră”, a spus, printre altele Margareta Mihalache.
Toţi meşterii prezenţi la târg au fost onoraţi cu câte o diplomă din partea organizatorilor.
Mărţişorul este un simbol tradiţional românesc. În trecut, fetele şi copiii purtau un bănuţ de aramă, sau argint legat cu acel şnur alb şi roşu. Se spune că argintul şi arama sunt metale lunare, deoarece se consideră că la începutul primăverii, astrul nopţii, respectiv luna, este în creştere. De asemenea, acest talisman are şi valenţe solare.
Meşterii populari comercializează mărţişoare la preţuri simbolice, respectiv câţiva lei. În realizarea lor au folosit, printre altele, de aţă, lemn cioplit, flori uscate, panglici. „Noi încercăm să păstrăm tradiţia, nu neapărat să facem avere. Ne bucurăm atunci când oamenii se opresc să admire munca noastră”, a declarat un meşter popular.
Târgul Mărţişorului este deschis până pe 1 martie.
