Proiectul de lege privind executarea pedepselor mai mici de șapte ani de închisoare la domiciliu nu se bucură de susținerea judecătorilor. Mai mult, asociațiile profesionale ale magistraților au solicitat respingerea proiectului de lege, aflat în dezbatere parlamentară, considerând că acesta este promovat „într-o perioadă critică pentru ţara noastră, în absenţa oricăror dezbateri publice reale”.
Judecătorii invocă faptul că proiectul de lege „nu are la bază considerente de oportunitate şi necesitate”, și ar contribui de fapt la diminuarea rolului exemplificativ al pedepsei, existând riscul ca odată cu adoptarea acestuia să determine o creştere alarmantă a unor infracţiuni. Ba mai mult, extrapolând efectele unor astfel de prevederi, judecătorii consideră că statul român nu va mai putea să își îndeplinească rolul de apărare a unor valori fundamentale protejate prin Constituţie, în contextul în care limitele speciale ale multor pedepse au fost reduse deja. În plus, magistrații apreciază că modificările legislative preconizate se îndepărtează de la scopul şi funcţiile pedepsei, dar şi de la standardele statului de drept, consacrate prin tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene. De asemenea, proiectul nu pare să fie însoţit de soluţii complementare care să contribuie la simplificarea activităţii organelor judiciare, serviciilor de probaţiune şi sistemului penitenciar din România, care se confruntă cu o lipsă acută de personal. „Este prematur să facem comentarii pe un proiect de lege care nu are o formă definitivă și nu se bucură de sprijinul parlamentului, a executivului și a primului ministru. Am putea discuta eventual după ce proiectul este adoptat și primește avizul de constituționalitate din partea Curții Constituționale”, a spus Florin Cotoi, judecător în cadrul Tribunalului Botoșani.
Un proiect de lege votat pe 31 martie de senatori, într-o şedinţă de plen online, prevede că persoanele condamnate la pedeapsa închisorii mai mici de 7 ani, pentru care s-a dispus executarea acesteia la domiciliu, vor fi supravegheate în permanenţă prin intermediul unei brăţări electronice. În opinia unor magistrați, acest proiect de lege instituie o discriminare evidentă pe bază de avere întrucât una e să execuți pedeapsa într-o vilă cu piscină și alta este să execuți într-un apartament de 60 de metri pătrați. Iar limita de pedeapsă propusă, de până la 7 ani, este destul de mare în condițiile în care pedepse mai mari de 7 ani se mai aplică doar pentru infracțiuni deosebit de grave. Astfel, în prezent omorul calificat este pedepsit cu detenţiunea pe viaţă sau închisoarea de la 15 la 25 ani, violul este pedepsit cu închisoarea de 3 la 10 ani, 5 la 12 ani sau 7 la 18 ani în funcţie de condiţiile în care a fost comis, traficul de persoane şi traficul de minori sunt pedepsite cu închisoarea până la 12 ani, iar proxenetismul este pedepsit cu închisoarea până la 15 ani. La fel, mai sunt faptele de terorism ori de trafic internațional de droguri, unde pedepsele pot ajunge până la 20 de ani de detenție. Pe de alte parte procurorii cred că o astfel de lege i-ar descuraja și mai mult pe anchetatori, în conițiile în care infractorii vor ști că nu vor mai executa pedepsele în detenție. În plus, pot apărea probleme deosebite în cazul în care cel condamnat nu are locuință sau prin sentință i s-a aplicat interdicția de a lua legătura cu victimele care sunt membri ai familiei.
Nu este pentru prima dată când Parlamentul vine cu o astfel de inițiativă. În iulie 2018 Curtea Consituțională a constatat că mai multe dispoziții ale unui proiect de lege promovat de PSD pe aceeași linie erau neconstituţionale. De altfel, există unele voci care spun că o astfel de prevedere, privind executarea pedepselor la domiciliu, ar veni în favoarea „gulerelor albe”, adică în favoarea politicenilor condamnați pentru fapte de corupție. Astfel, printre beneficiarii acestei legi s-ar putea afla inclusiv fostul președinte PSD, Liviu Dragnea, condamnat anul trecut la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. Dacă legea ar fi adoptată în forma votată în Senat, acesta ar putea să-și „execute” restul din pedeapsă în vila din Alexandria, care măsoară 4.000 de metri părați. Proiectul de lege urmează a fi dezbătut însă și în Camera Deputaților, care este for decizional.
