Istorii vechi din Botoșani –  Ocolul domnesc al Botoșanilor – Gorbănești și Buzeni

0

O situaţie aparte o constituie cea a satului Feredieni, pe Sitna, atestat în ocolul Botoşanilor într-un singur document, din 26 iunie 1664, când Eustratie Dabija voievod poruncea vornicilor de Botoşani să aleagă hotarul acestui sat, al mănăstirii Humor „la ocolul Botoşenilor”, de către alte hotare.

În sfârşit, alte două sate din ocolul Botoşanilor care au ajuns în stăpânirea unei mănăstiri au fost Gorbăneşti şi Boziani (azi Buzeni). Gorbăneştii aparţinuseră lui Iorga, grec precum vărul său Vasile Lupu, domnul Moldovei, căruia îi slujise încă înainte ca acesta să capete tronul şi care l-a recompensat ulterior, făcându-şi-l om de încredere al său, în calitate de mare postelnic, dăruindu-i poate şi satul Gorbăneşti, despre care nu avem nici un fel de informaţie înainte de acest moment, cu excepţia unei scurte menţiuni, asupra căreia vom reveni (la 24 martie 1650, când Iorga murise, un document de la Vasile Lupu, pentru averea biv vel postelnicului, menţionează, „Gurbăneştii de ocolul Botoşanilor).

La 4 octombrie 1660, Ştefăniţă Lupu voievod poruncea vatamanului şi tuturor locuitorilor din satele Bogdăneşti şi Gurbăneşti, care mai înainte aparţinuseră lui Iorga şi pe care acesta le dăruise mănăstirii Golia (unde vor fi, de altfel, îngropaţi el şi soţia lui), să se supună cu prestaţiile cuvenite acelei mănăstiri. Celălalt sat, Boziani, este menţionat la 20 august 1666 în ocolul Botoşanilor.

La 27 iunie 1791, Divanul Cnejiei Moldovei trimitea poruncă vornicilor de Botoşani şi ispravnicilor de Hârlău să meargă şi „să desbată” hotarele moşiilor Gurbăneşti şi Bozieni, ale mănăstirii Golia. Sunt menţionate şi câteva moşii vecine, printre care Silişcani, Tălpeşti şi Uriceni. La 10 iulie 1792, Alexandru Moruzi voievod dă carte lui Iordache Canano biv vel ban să cerceteze încălcarea moşiei Uriceni (Sorocenii de astăzi), de către Gurbăneşti şi Bozieni, ale mănăstirii Golia.

Succesorul la tron al lui Alexandru Moruzi, Mihai Şuţu voievod, întăreşte la 10 septembrie 1793, stăpânirea mănăstirii Golia asupra moşiei Gorbăneşti. La 4 august 1803, o mărturie hotarnică făcută la porunca vornicilor de Botoşani menţiona Gorbăneştii lui Ene (probabil vechilul mănăstirii Golia, pentru acest loc), ce se megieşeau cu moşia Prelipca a Ilenii, vorniceasa Tăutului. Într-o hotarnică a Gorbăneştilor, din 2 septembrie 1805, se invocă un act din 1589, de la Petru Şchiopul, o mărturie indirectă a existenţei satului la acea dată.

În anul 1774, Gorbăneştii erau în ocolul Câmpului, iar Buzenii – cum se numeau acum Bozianii şi cum avea să le rămână numele până astăzi – erau în ocolul Târgului, ambele la ţinutul Botoşani. În Catagrafia din 1802 a ţinutului Botoşani, Buzenii paharnicului Toma Cozma, de la ocolul Târgului, aveau 51 de locuitori birnici, fără nici un scutelnic, în timp ce „Gurbăneştii, a mănăstirii Golăi”, aveau 74 de birnici, la fel nici un scutelnic. În 1816, „Buzănii, a bănesii Catrina Cozmuleasa”, cu loc de hrană puţin, erau tot la ocolul Târgului, 40 de locuitori birnici dând un „cifert” de 80 de lei. Băneasa nu avea, din nou, nici un scutelnic. La aceeaşi dată, „Gorbăneştii, a mănăstirii Golăia, loc de hrană îndestul” erau înscrişi, ca şi la 1802, în ocolul Câmpului, având de această dată 85 de birnici, ce dădeau un „cifert” de 330 de lei. De asemenea, nu era aici nici un scutelnic. La 1835, Gorbăneştii se aflau înscrişi la ocolul Târgului (din 1838 vor trece la ocolul Miletinului), iar Buzenii la ocolul Coşulii.

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

+2 -0
se încarcă...