Istorii vechi din Botoșani – Politica Doamnei față de satele din ocolul târgului

Nu exista o legătură între vornicii de Botoşani şi cei ai Doamnei. Existenţa separată este certificată, de altfel, prin menţionarea lor în cadrul aceluiaşi document, cum am şi arătat, de altfel. Se poate ca de la un anumit moment dat, unul din domnii Ţării Moldovei (ori, poate, vreo Doamnă) să fi stabilit o partiţie a responsabilităţilor în ceea ce priveşte administrarea domeniului Doamnei: vornicii târgului, aşadar vornicii de Botoşani, se asigurau de buna administrare economică, juridică şi militară a ocolului, în timp ce vornicii Doamnei, alături de cămăraşul acesteia, administrau banii şi produsele care veneau de la Botoşani şi care fuseseră strânse sub supravegherea vornicilor de acolo. Se prea poate, chiar, ca unul din cei doi vornici de Botoşani să fi reprezentat, cu întâietate, interesele Doamnei acolo, în timp ce celălalt era reprezentantul direct al domniei. Aşa s-ar putea explica faptul că la Botoşani, târg al cărui ocol nu era într-atât de mare încât să nu poată fi administrat de un singur dregător domnesc, au fost în permanenţă doi vornici. De la un moment dat, când satele din ocol fuseseră risipite, la Botoşani continuau să fie menţionaţi doi vornici de târg, în timp ce documentele nu mai pomenesc decât câte un singur vornic al Doamnei. Acesta se îngrijea mai mult de buna reprezentare a Doamnei, în timp ce unul din cei doi vornici de Botoşani, asistat şi de cămăraşul Doamnei,  se asigurau de buna colectare şi chivernisire a veniturilor acesteia. Oricum, nici unul din cei doi vornici de Botoşani nu înceta a se subordona direct domnului, calitate în care vegheau la asigurarea bunului mers în târg şi în satele din ocol, judecau, hotărniceau, administrau, într-un cuvânt „diriguiau” târgul şi ocolul potrivit tradiţiei înrădăcinate şi poruncilor domneşti ce le primeau.

Grija doamnelor ţării faţă de ocolul domnesc este cel mai bine reprezentată documentar pentru secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, adică pentru perioada în care a existat un ocol propriu-zis al târgului suficient de consistent. Poruncile doamnelor adresate slujbaşilor din ocol se suprapuneau, adesea, celor ale domnilor ţării şi ele aveau în vedere, în primul rând, apărarea locuitorilor din satele de ocol de frecventele abuzuri ale dregătorilor domneşti.

Dacă în secolul al XVI-lea sunt amintiţi, printre destinatarii acestor porunci ale doamnelor şi domnilor ţării, alături de ureadnicii de Botoşani, şi vornicii Doamnei, după această dată la Botoşani, în directă legătură cu apanajul de acolo al acesteia, sunt menţionaţi doar vornicii de Botoşani, din motive pe care le-am explicat deja.

 

Dicționar de termeni istorici

 

Ureadnic – nume generic pentru dregător (în acest caz este vorba despre vornicul de Botoșani)

 

Prof. dr. Daniel BOTEZATU

 

Deja ai votat!