Deliberativul municipal nu a dat undă verde unui proiect imobiliar propus lângă monumentul istoric „Casa Antipa”. Despre acest proiect ce aparţine societăţii Belvedere se vorbeşte de câţiva ani, însă a fost adus în atenţia consilierilor municipali în şedinţa ordinară din 26 mai, motivat de faptul că dezvoltatorul s-a adresat instanţei.
Proiectul supus dezbaterii a vizat respingerea documentaţiei de urbanism Plan urbanistic zonal şi regulament local de urbanism aferent, elaborat în vederea realizării obiectivului construire ansamblu de locuinţe, spaţii comerciale la parter şi parţial etaj 1 şi corp hotel, parcare subterană şi supraterană, restaurare case memoriale, respectiv integrare construcţie nouă în ansamblul monument istoric „Casa Antipa”.
Demersurile pentru acest proiect imobiliar au început în anul 2018
Până să se treacă la vot, Cătălina Pintilie, avocatul dezvoltatorului, a încercat să-i convingă pe consilierii municipali că nu trebuie să respingă acest proiect imobiliar.
„Vă rog să observați că prezentul proiect de hotărâre privind respingerea documentației PUZ a avut la bază avizul arhitectului șef, aviz care, la rândul său, a avut la bază un aviz nefavorabil, presupus a fi dat în cadrul comisiei de amenajare a teritoriului și urbanism. Spun presupus, întrucât am depus odată cu precizările adresate consiliului local și fișa de fundamentare, anexă la procesul verbal al ședinței comisiei de amenajare a teritoriului și urbanism. Din acest proces verbal a rezultat foarte clar că voturile au fost pentru aprobarea acestui proiect, mă refer la un număr de 10 membri prezenți, din care șase voturi au fost <pentru>, două voturi au fost <da>, dar cu condiţionări şi doar două au fost <nu>” a spus Cătălina Pintilie.
Potrivit avocatului, parcursul acestui proiect a început în anul 2018, odată cu emiterea certificatului de urbanism.
„La șase luni după emiterea acestui certificat de urbanism, prin muncă și bani, am întocmit o primă propunere de documentație urbanistică. Această propunere nu a primit aviz favorabil. Prin urmare, am efectuat modificări asupra acestei documentații, iar documentaţia modificată a primit aviz favorabil. Acest aviz favorabil a fost ulterior confirmat printr-un aviz de oportunitate emis de către arhitectul şef, la nivelul anului 2019”, a explicat Cătălina Pintilie.
„Noi am studiat documentaţia asta doi ani, trei ani”
Pe de altă parte, Alexandru Agavriloae, arhitectul şef al municipiului, a arătat că se impune retragerea proiectului de pe ordinea de zi, pentru a fi organizată o eventuală dezbatere. „Noi am studiat documentaţia asta doi ani, trei ani şi nu cred că, acum, câteva documente schimbă ceva din această situaţie”, a spus Alexandru Agavriloae.
Cătălina Pintilie a împărțit consilierilor locali documentaţia incluzând înscrisurile la care a făcut referire.
„Pe această planșă ne-am construit propunerea urbanistică, care a fost realizată în două variante. Din cele două variante a fost agreată varianta doi, iar proiectul propus se încadrează în această planșă urbanistică. Din 2019 și până în 2022 toată corespondența pe care am purtat-o cu Serviciul de Urbanism al Primăriei municipiului Botoșani, cu inspectorul care s-a ocupat de această documentație și cu toate serviciile publice care sunt îndrituite în privința avizării și autorizării acestei documentații, nu a menționat o singură clipă că ar trebui să facem rectificări sau modificări ale acestei documentații”, a precizat avocatul.
„Nicio clipă nu s-a pus în vedere să se facă aceste modificări”
Investitorul, aşa după cum a susţinut avocatul, a fost temporizat de către reprezentanţii primăriei, asta însemnând „încălcarea termenelor legale stabilite de către lege pentru a ajunge pe masa consilierilor spre aprobare această documentaţie de urbanism”.
„În prezent, societatea noastră se consideră prejudiciată prin atitudinea serviciilor Primăriei Municipiului Botoşani. Dacă vreo clipă ni s-ar fi pus în vedere să efectuăm anumite modificări, dar nicio clipă nu s-a pus în vedere să se facă aceste modificări”, a mai arătat Catalina Pintilie.
Totodată, ea a precizat că documentaţia înaintată consilierilor are și rolul de a arăta beneficiile pe care le-ar aduce acest proiect.
„Cred că toată lumea cunoaște zona respectivă. Ne referim la o zonă învecinată cu instituții publice de interes major, mă refer la Tribunalul Botoşani, Judecătoria Botoşani, DIICOT-ul, Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani şi aşa mai departe. Aceste instituţii au formulat o serie de opoziţii în cadrul perioadei de informare şi consultare a publicului, însă proiectul pe care-l propunem aduce beneficii inclusiv pentru buna funcționare a acestor instituții, care, deși de interes major public, nu asigură un singur loc de parcare justițiabililor, avocaților sau personalului auxiliar”, le-a explicat Cătălina Pintilie aleșilor municipali.
„Restaurarea Casei Antipa este pretextul cu care încearcă a acoperi un interes de dezvoltator imobiliar”
Pornind de la experienţa dobândită în perioada în care s-a aflat la conducerea Direcţiei de Cultură, consilierul PSD Marius Rogojinschi a apreciat că „restaurarea Casei memoriale <Casa Antipa> este pătura, pretextul cu care încearcă a se acoperi un interes de dezvoltator imobiliar”.
Potrivit viceprimarului Liviu Toma, în comisia de urbanism s-au luat decizii de către specialiștii care ar fi putut să dea mai multe răspunsuri la momentul respectiv. „Nu toți consilierii locali suntem specialiști în construcții civile. Din câte înțeleg, investitorul are o problemă de vecinătate, cu instituții publice care dețin imobile cu mult timp înainte construite.
Știu că atunci când construiești, e bine să ai relații de bună colaborare cu vecinii. Părerea mea este că ar fi bine ca acest investitor să își rezolve mai întâi problemele de vecinătate cu instituţiile publice cu care îşi doreşte să devină vecin și apoi să se reanalizeze, dacă mai este cazul”, a spus Liviu Toma.
„Nu putem obliga pe cineva, care deţine un teren într-o zonă zero a oraşului, să facă un parc”
La rândul său, Cătălin Flutur a atras atenţia că acest proiect a primit aviz din partea Ministerului Culturi, în timp ce Ministerul Public și Ministerul Justiției s-au opus, au făcut o serie de recomandări legate în primul rând de punerea în valoare a clădirilor existente și de punerea în valoare a Tribunalului din Botoșani.
„Este o decizie destul de delicată pe care trebuie să o luăm. Este o zonă care, într-o formă sau alta, trebuie pusă în valoare şi este o proprietate privată. Fiecare îşi alege ce face acolo. Dar, dacă respectă condiţiile puse de noi, nu ştiu, poate să dea două etaje jos, să se retragă încă cinci metri în stânga sau în dreapta”, a spus Cătălin Flutur. Fostul primar a reamintit că există în municipiu şi alte proiecte imobiliare dezvoltate lângă clădiri care sunt monument istoric.
„Cred că trebuie să ne gândim bine sau să li se pună condiţiile care să fie acceptate de toată lumea, dar nici nu putem obliga cred că pe cineva, care deţine o proprietate, un teren într-o zonă zero a oraşului să facă un parc. Fiecare îşi valorifică într-un fel proprietatea, cu condiţiile care trebuie puse de cei care se pricep”, a concluzionat Cătălin Flutur.
„Este un principiu de ierarhie urbanistică”
În discuţii a intervenit din nou arhitectul şef al municipiului pentru a evidenţia faptul că în alte orașe, Tribunalul nu este acoperit către strada principală de vreun bloc.
„Este un principiu de ierarhie urbanistică între funcțiuni și între construcțiile care există într-un oraș. Nu putem dezvolta imobiliar un bloc, pe un teren în fața unui Tribunal sau în fața unei Judecătorii. Gândiți-vă că acolo contextul este foarte special, avem instituții importante, avem monumente istorice. Cu siguranţă, acest tip de proiect nu se compară cu alte monumente istorice, care sunt într-un cadru mai retras”, a mai afirmat Alexandru Agavriloae.
Proiectul vizând respingerea documentaţiei de urbanism a fost aprobat cu 15 voturi pentru date de cei 11 consilieri PSD, cei doi consilieri USR – Raluca Curelariu şi Marcel Gheorghiţă, Maricel Maxim – PNL şi Liviu Toma – PRO România. Au votat împotrivă consilierii PNL Cătălin Flutur, Daniel Botezatu şi Andrei Amos şi s-au abţinut de la vot liberalii Monica Adăscăliţei, Eugen Ţurcanu, Ada Macovei, Cătălina Lupaşcu şi Cătălin Boboc.
