Decizia Curții Constituționale prin care prescripția specială a răspunderii penale a fost înlăturată pentru o perioadă de patru ani, din cauza nemodificării la timp a Codului penal, ar putea aduce eliberări și din rândul deținuților. Deja, pe rolul instanțelor au fost înregistrate sute de acțiuni din partea celor condamnați care cer anularea mandatelor de executare a pedepselor.
Motivul invocat – la data condamnării faptele erau prescrise, conform deciziei Curții Constituționale. În principal este vorba despre cei condamnați în perioada mai 2018-aprilie 2022, pentru fapte comise înainte de 2015.
Grefier care s-a aliat cu contrabandiştii, la un pas de eliberare
Printre cei care ar urma să fie eliberați se află și fostul grefier din cadrul Biroului teritorial Botoșani al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), Daniel Constantin Bogoș. Condamnat definitiv în iulie 2021 la doi ani, șapte luni şi 10 zile închisoare cu executare, el a fost încarcerat anul trecut pentru executarea pedepsei.
În iulie a.c., după a doua decizie CCR, el a deschis o acțiune la Tribunalul Botoșani prin care a contestat condamnarea, invocând tocmai prescriera răspunderii penale. Iar săptămâna trecută instanța de judecată i-a dat dreptate. Astfel, ca efect al intervenirii prescripţiei răspunderii penale, magistrații au hotărât înlăturarea consecinţelor penale ale condamnării și au dispus eliberarea.
„Anulează mandatul de executare nr. 117/2021 din 27 iulie 2021 a Tribunalului Botoșani (…) precum şi formele de executare privind punerea în executare a pedepsei complementare. Dispune punerea în libertate a contestatorului Bogoş Constantin Daniel de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii nr. 117/2021 din 27 iulie 2021 emis de Tribunalul Botoșani, dacă nu este reţinut sau arestat în altă cauză, la data rămânerii definitive a prezentei sentinţe”, se arată în hotărârea Tribunalului. Asta după ce anul trecut Daniel Constantin Bogoș a fost găsit vinovat și condamnat pentru sprijinirea unui grup infracțional organizat, favorizarea făptuitorului, divulgarea informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
Fapte petrecute în 2011
Cert este că, potrivit datelor aflate la dosar, faptele s-ar fi petrecut începând cu 14 octombrie 2011 până în noiembrie 2012, când grefierul a divulgat fără drept traficanţilor de ţigări informaţii secrete de serviciu, iar în cursul anului 2012 a întocmit în fals trei adeverinţe de venit folosite ulterior la obținerea unor credite de la diverse unități bancare. Cercetările au început în 2014, iar ancheta a fost finalizată abia în 14 august 2020, adică la circa opt ani de la comiterea faptelor.
În schimb, hotărârea Tribunalului Botoșani de anulare a mandatului de executare a pedepsei în cazul lui Bogoș nu este definitivă. De altfel, potrivit sentinței, părțile pot formula apel în termen de 10 zile de la comunicare, însă până ieri, 2 noiembrie a.c., hotărârea nu fusese redactată. Prin urmare, procurorii mai au timp pentru a contesta decizia.
Situația ar putea să nu fie singulară, însă este greu de spus în câte cazuri s-ar putea întâmpla la fel, întrucât aspectele diferă de la un caz la altul. Iar pe lângă cei care vor fi eliberați, sunt cei care au scăpat sau vor scăpa de condamnări încă din timpul proceselor, instanțele dispunând în baza deciziei CCR încetarea proceselor penale ca urmare a prescrierii faptelor. La fel, alții ar urma să scape de dosarele aflate în lucru de ani de zile la procurori sau la poliție.
Guvernul a ignorat decizia Curții Constituționale
Bomba a izbucnit anul acesta, după ce s-a aflat că timp de patru ani atât Guvernul, cât și Parlamentul, au ignorat, voit sau dezinteresat, o decizie a Curții Constituționale. În fapt, în Codul penal există o prevedere potrivit căreia cei care comit infracțiuni pot scăpa de pedepse dacă într-un anumit interval de timp de la comiterea faptelor nu sunt condamnați. Este vorba de prescripția răspunderii penale, termenele de calcul a prescripției fiind diferite, în funcție de gravitatea faptei. Astfel, pentru faptele mai ușoare prescripția intervine la trei ani, iar apoi termenele cresc la 5 ani, 8 ani, 10 ani și 15 ani pentru faptele mai grave și deosebit de grave.
Pentru a-i ajuta pe procurori, în Codul penal a fost instituită și o așa numită prescripție specială, termenele de prescriere recalculându-se în funcție de data ultimului act de procedură întocmit în dosarul penal de către procuror. Doar că modul în care a fost redactat acest articol din Codul penal era ambiguu și permitea printre altele, și un așa-numit „șantaj judiciar”. Astfel, în unele dosare penale ce vizau fapte vechi, în loc ca acestea să fie închise, anchetele erau relansate oricând un procuror considera că a apărut o probă nouă în acel caz.
Mai ales că totul se întâmpla „din oficiu”, fără ca şi cel anchetat să afle că procurorul a mai făcut ceva. Din cauza acestor reglementări, Curtea Constituțională a decis, în 2018, că respectivele prevederi sunt neconstituționale, atât timp cât inculpatul nu este informat și el de mersul anchetei. Se întâmpla în aprilie 2018, iar decizia CCR a fost publicată în Monitorul Oficial două luni mai târziu.
Legislativul a ignorat corectarea greşelilor
Legislativul trebuia că corecteze acea neclaritate din Codul Penal, așa încât infractorii să nu scape nepedepsiți din cauza trecerii timpului. Doar că acest lucru nu s-a întâmplat, iar anul acesta CCR a revenit cu o nouă decizie, care a consfințit că prescripția specială, care ținea cont de actele procurorului, este neconstituțională, din cauza textului ambiguu.
Abia după această a doua decizie CCR Guvernul a venit cu o ordonanță și a corectat situația. Doar că toți cei care au comis fapte înainte de 2018 și nu au fost condamnați definitiv până anul acesta au invocat prescripția răspunderii penale. Prin urmare, deciziile CCR și inactivitatea guvernanților au transformat totul într-o amnistie mascată, zeci de infractori scăpând de pedepse.
