Deși urnele sunt deschise de ore bune, botoșănenii par tot mai puțin interesați să-și exercite dreptul la vot. La mijlocul zilei de duminică, la ora 14:00, prezența la urne în județ era de doar 26,37%, plasând Botoșaniul pe locul 5 din coada clasamentului național.
Comparativ cu datele înregistrate în urmă cu două săptămâni, când la aceeași oră județul înregistra o prezență de 28,65%, scăderea este evidentă. În cifre absolute, 98.815 persoane dintr-un total de 374.762 de alegători înscriși pe listele permanente s-au prezentat la vot. Din aceștia, 45.706 provin din mediul urban, iar 53.109 din mediul rural.
La nivel național, fără a include voturile din diaspora, prezența la urne era de 31,34%, adică 5.636.917 de alegători. Cei mai mulți au votat în mediul urban (3.298.418), dar și mediul rural a contribuit cu 2.338.499 de voturi.
În comparație, acum două săptămâni, tot până la ora 14:00, se prezentaseră la urne 5.154.024 de români. Dintre aceștia, 3.870.960 votau pe liste permanente, 1.226.370 pe liste suplimentare, iar 52.588 cu urna mobilă. Atunci, prezența generală era de 28,65%.
La polul opus Botoșaniului, județele cu cea mai bună mobilizare la vot sunt Ilfov (43,70%), Cluj (37,76%), Argeș (36,39%), Prahova (36,19%) și Brașov (35,78%).
În schimb, Vasluiul se menține pe ultimul loc cu o prezență de doar 21,87%, urmat de Satu Mare (22,94%), Caraș-Severin (24,77%), Maramureș (25,13%) și Bistrița-Năsăud (25,75%). Botoșaniul, cu 26,37%, abia reușește să depășească aceste județe, dar rămâne tot în coada clasamentului.
Datele arată un trend descendent și o lipsă de interes în creștere, în special în județele din nord-estul țării.
Prezență modestă, tineri absenți, rural activ
Ultimele cifre confirmă un tablou deja cunoscut – cei cu vârste cuprinse între 45 și 64 de ani au reprezentat aproape jumătate din totalul votanților – mai exact, 42%. Seniorii, adică persoanele de peste 65 de ani, au completat tabloul maturității civice, cu o prezență de 28,37%. La polul opus, tinerii continuă să lipsească de la urne – doar 6,31% dintre alegători au fost din categoria 18–24 de ani, în timp ce segmentul 25–34 de ani a contribuit cu 8,93%.
Grupa de vârstă 35–44 a avut o participare ceva mai consistentă – 14,36% – însă insuficientă pentru a înclina balanța.
Distribuția pe sexe arată că femeile s-au mobilizat mai bine decât bărbații – 54.080 de votante față de 50.912 votanți. De asemenea, mediul rural continuă să fie mai activ decât cel urban – 56.888 de alegători din sate și comune față de 48.566 din orașe.
Comunele fruntașe și codașe
La nivelul comunelor, unele localități s-au remarcat printr-o prezență notabilă la vot. În frunte este comuna Pomârla, cu o prezență de 37,26%, urmată îndeaproape de Văculești (36,29%) și Mihai Eminescu (36,24%).
La polul opus se află comunele Ripiceni, cu o prezență dezamăgitoare de doar 9,39%, Hănești – 10,68%, și Vârfu Câmpului – 10,86%. Aceste cifre arată o lipsă totală de interes în anumite zone ale județului.
Orașele – mobilizare slabă, dar diferențe mari între localități
În ceea ce privește orașele din județ, municipiul Botoșani a avut cel mai mare număr de alegători – aproape 30.000 – și o prezență de 34,14%. Dorohoiul a adunat 6.882 de votanți, cu un procent de participare de 31,04%.
În orașele mai mici, mobilizarea a fost și mai slabă: Darabani a avut o prezență de 23,39%, Ștefănești – 26,90%, Săveni – 28,41%, Bucecea – 27,09%, iar Flămânzi – 29,90%.
Concluzii provizorii
Județul Botoșani continuă să fie caracterizat de o participare electorală modestă, cu o implicare redusă a tinerilor și o activitate mai accentuată în mediul rural.
