Senatorii au adoptat, în acest sens, cu 70 de voturi „pentru”, 28 „împotrivă” şi o abţinere, mai multe amendamente la proiectul de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale a României (CCR), reexaminată ca urmare a deciziei Curţii, eliminând din textul adoptat iniţial prevederea potrivit căreia judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii.
Comisia juridică a propus plenului Senatului, care a încuviinţat prin vot, proiectul în varianta Camerei Deputaţilor, care a eliminat din textul adoptat iniţial de Parlament prevederile potrivit cărora judecătorii CCR nu pot fi urmăriţi penal fără încuviinţarea plenului Curţii şi judecătorul care a fost numit pentru restul de mandat al unui alt judecător va putea fi numit, la reînnoirea CCR, pentru un mandat complet de nouă ani.
Ca urmare a punerii în acord a proiectului de lege cu decizia CCR, deputaţii şi, ulterior, senatorii au stabilit că, în caz de infracţiune flagrantă, procurorul general şi nu ministrul Justiţiei, cum era iniţial, trebuie să informeze de îndată preşedintele Curţii Constituţionale de faptul că judecătorii constituţionali sunt reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
CCR a decis în 20 martie, la sesizarea parlamentarilor PNL şi USR, că unele dispoziţii din legea de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea sa sunt neconstituţionale.
Senatul a reexaminat, în calitate de for decizional, proiectul de modificare a Legii privind organizarea şi funcţionarea CCR, iniţiat de deputatul Adnagi Slavoliub (minorităţi).
