Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis că orice persoană prezentă la un miting în faţa unei clădiri publice şi care nu a anunţat în prealabil prezenţa la protest poate fi sancţionată. Astfel, protestele trebuie anunţate, nu şi apobate de autorităţi.
În legislaţie sunt cuprinse prevederi referitoare la obligaţia persoanelor care vor să protesteze în incinta unei instituţii publice de a notifica autorităţile despre acest protest. Atunci când jandarmii dădeau amenzi pentru proteste în Piaţa Victoriei, de exemplu, aşadar în proximitatea unei instituţii publice, unele instanţe aprobau, deci confirmau acele amenzi, în timp ce alte instanţe le anulau pe motiv că o piaţă din apropierea unei instituţii publice nu face parte din incinta unui instituţii publice.
Pentru că există această practică neunitară, Curtea de Apel din Bucureşti a solicitat ICCJ să aprobe un recurs în interesul legii care să devină odată cu publicarea lui în Monitorul Oficial obligatoriu pentru toate instanţele din România. Iar în varianta propusă de Curtea de Apel exista acea obligaţie de a confirma amenzile date de Jandarmerie pentru proteste nenotificate ce au avut loc în proximitatea sau în piaţa din apropierea unei instituţii.
Această soluţie propusă de judecători a fost aprobată de ICCJ. Urmează ca decizia la acest recurs în interesul legii să fie motivată şi apoi publicată în Monitorul Oficial, moment în care va fi obligatorie pentru toţi judecătorii care vor soluţiona contestaţiile făcute împotriva unor amenzi date din acelaşi motiv.
Protestatarii vor să dea statul în judecată
Asociaţia „Evoluţie în Instituţie” vrea să dea în judecată statul român la CEDO, după decizia luată ieri. Reprezentanţii asociaţiei spun că ICCJ a limitat, prin această decizie, dreptul cetăţenilor de a protesta spontan şi oferă posibilitatea Jandarmeriei de a practica abuzuri prin amenzi mari şi pint intervenţia în forţă, chiar dacă este un protest paşnic. „Practic, a dat undă verde Jandarmeriei să scrie amenzi şi să intervină în forţă în cazul în care protestul nu este declarat, chiar dacă este unul paşnic. Astfel, manifestaţiile ce se desfăşoară în urma unei decizii cu puternic impact emoţional, aşa cum a fost cel din noaptea OUG 13, nu mai pot avea loc. Într-o ţară precum România, unde există risc de Ordonanţe de Urgenţă, unde partidul de la guvernare atacă zilnic statul de drept, spontaneitatea adunărilor publice nu pare să mai fie permisă”, transmite Asociaţia „Evoluţie în Instituţie”.
Asociaţia reproşează inclusiv faptul că unele proteste faţă de coaliţia de guvernare nu pot avea loc din cauza unor ONG-uri care de fapt nu există, dar au declarat protest într-o anumită zi.
Reprezentanţii grupului atrag atenţia că era necesară o modificare a legii, dar în sensul îmbunătăţirii ei, nu prin restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.
