Monitorul de Botosani

Începând cu a doua ediție, Premiul Internațional „Mihai Eminescu” a devenit Național. S-a acordat de către municipalitate pe 15 iunie, poetului Gellu Naum, după slujba de pomenire a poetului ținută de un sobor de patru preoți la Ipotești. Valoarea bănească a Pre- miului, în anul 1993, era de 150.000 lei. Seara, în Parcul „Emines- cu”, s-a reluat spectacol de sunet, de data aceasta, com- pletat cu „umbră” și cu un recital din creația eminescia- nă. În dimineața zilei, la Palatul administrativ din Botoșani avusese loc, ca în timpurile vechi, o întâlnire a oficialităților locale cu poeți și critici literari veniți la Botoșani. Printre cei pre- zenți, presa îi remarca pe președintele și vicepreședi- nții CJ, prefectul și primarul municipiului, iar dintre invi- tați pe Laurențiu Ulici, Flo- rin Manolescu, Mihai Ursachi, Gellu Naum. „Înfiinţat anul trecut, pre- miul, acordat de Primăria Municipiului Botoşani - scria „România Literară” - este, la ora actuală, unul din- tre cele mai importante în poezie”. Din juriu au făcut parte Florin Manolescu, Mircea Martin, Marian Papahagi, Laurenţiu Ulici şi Cornel Ungureanu („Româ- nia literară”, nr. 5, 11 februarie 1993, p. 11). Aceasta a fost a XXIII-a ediție a Zilelor Eminescu - ediția din ianuarie 1993. Ediția a XXIV-a, din iunie a aceluiași an, a fost calificată ediție „sub semnul sărăciei”. În retrospectiva edițiilor anterioare și ulte- rioare acesteia însă califica- tivul pare cel puțin tende- nțios: evenimentele care se preconizau nu erau nici mai multe, nici mai puține decât altădată. Organizate de Inspectoratul județean pen- tru Cultură și instituții subordonate acestuia, între 12-16 iunie, Zilele Emines- cu înscriau în programul lor: Festivalul național de poezie și interpretare critică a ope- rei eminesciene „Porni Luceafărul...” (ediția a XI- a), cu un juriu din care făceau parte: Laurențiu Ulici, Mircea Ciobanu, Nicolae Prelipceanu, Mag- dalena Bedrosian, Sergiu Adam, Lucian Vasiliu, Aurel Andrei, Aurel Ștefa- nachi, Nicolae Panaite, Ioan Holban, C. Dram, Alex Dobrescu, George Vultures- cu, care urma să jurizeze pe 12 iunie; pe 13 iunie se pre- coniza recitalul laureaților concursului, o dezbatere cu tema „Editurile din România și debutanții în poezie”; pe 15 iunie – simpozionul „Eminescu – carte, cultură, civilizație” (care se iniția în acel an de Biblioteca Județeană „Mihai Emines- cu”), vernisajul expoziției de grafică „Lumină de lună”(Constantin Dracsin), un spectacol pe teme emi- nesciene, în Parcul Emines- cu. Două incidente par să fi umbrit totuși a XXIV-a edi- ție a Zilelor Eminescu. În paralel cu activitățile enu- merate mai sus, trebuia să aibă loc ediția a XI-a a con- cursului de interpretare a poeziei eminesciene, organi- zat de Fundația pentru Tine- ret Botoșani, care a fost anu- lat însă, pentru că nici unui concurent nu s-a înscris. Al doilea ținea de trimisul Ministerului Culturii, poetul Ion Gheorghe: „Iar înalţii funcţionari ai Ministerului Culturii cu ce se ocupă ei? Poetul Ion Gheorghe de la Direcţia de carte şi biblio- teci, trimis la «Zilele Emi- nescu» de la Botoşani şi Ipo- teşti, recomandă spre lectură cititorilor «Vremea» şi «Socialistul», unde «vor redescoperi calea şi lumea pe care au pierdut-o în decembrie ‘89»” – scria „Evenimentul zilei” (citat după: „România literară”, nr. 25, 30 iunie 1993, p. 24). Noutatea ediției au fost „Zilele Eminescu” la Peni- tenciarul din Botoșani: deținuții au participat la „lecturi colective, pe came- re”, din opera lui Eminescu; la un concurs, intitulat „Eminesciana”, pe categorii de vîrstă: minori, deținuți tineri și deținuți adulți, și la o întâlnire-simpozion cu preotul misionar ortodox Pătru Fereală de la Protoie- ria Botoșani. Tot la peniten- ciar, doi actori de la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani au susținut un reci- tal de poezie. „Cîțiva deținuți au pregătit și o publicație de 8 pagini dacti- lografiate dedicate lui Mihai Eminescu” („Evenimentul Zilei”, nr. 170, 13 ianuarie 1993). Deși nu ține de Zilele Eminescu, un alt eveniment, credem, merită atenția pen- tru construcția culturală a Botoșanilor – Donația Rogojanu și discuția în jurul titlului de cetățean de onoare acordat lui Ion C. Rogojanu, contestată de unii botoșă- neni. Titlul fusese acordat prin hotărârea Consiliului Municipal din 29 ianuarie 1994, la propunerea Biblio- tecii Județene, care primise de la Ion C. Rogojanu o donație de 1.700 de volume, majoritatea exegeza emi- nesciană, ediții bibliofile. În legătură cu hotărârea Consiliului Municipal, inter- venise Valentin Coșereanu, pe atunci director adjunct al Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” (din intervenție aflăm și de ce donația nu a ajuns la Biblio- teca Memorialului): „Cole- cția de volume ne-a fost oferită și noua, dar am refuzat-o datorita clauzelor imposibile impuse. Ni se solicita tipărirea unui cata- log, care în 1990 costa 3 milioane de lei, și asigura- rea condițiilor de păstrare și conservare la standard euro- pean, imposibil de respectat prin mijloacele de care dis- punem. După realizarea catalogului, domnul Rogoja- nu putea oricînd să-și retra- gă colecția datorita neres- pectării celorlalte condiții impuse. Datorită acelorași clauze colecția a fost refuza- tă și de Muzeul Pogor din Iași și de Chișinău. Am pri- mit vestea acordării titlului de «Cetățean de onoare» domnului Rogojanu ca pe un trăsnet. Ea s-a făcut nu întru gloria lui Eminescu, ci a domnului Rogojanu”. Dom- nul Marius Rogojinschi, director pe atunci al Teatru- lui „Mihai Eminescu”, a aderat la părerea lui Valentin Coșereanu, declarând că „ar fi fost mult mai normal ca acest titlu – primul din isto- ria municipiului –să fie acor- dat post-mortem unor perso- nalități ca Eminescu, Iorga” (Monitorul de Iași”, nr. 30, 8 februarie 1993, p. 3). *** Pentru ziua de 15 ianuarie 1994, Agenda culturală anu- nța diverse activități în țară: la Muzeul Național Cotro- ceni – o seară de poezie și muzică „Eternul Eminescu” cu materiale din fondul bibliofil și donația Ion C. Rogojanu de la Biblioteca județeană„Mihai Eminescu” Botoșani; în câteva orașe, simultan – „Zilele Mihai Eminescu”: la Călărași – simpozionul „Mihai Emi- nescu – Luceafărul poeziei românești”; la Iași, la Biblio- teca Gheorghe Asachi – „Eminesciana – Eminescu și spiritualitatea românească”, la Muzeul Mihai Eminescu – simpozionul „Zilele Mihai Eminescu”, expoziții, dez- bateri și medalioane literare; la Baia Mare, la Biblioteca județeană „Petre Dulfu” – expoziția de carte „Dor de Eminescu”, recital de poezie și lieduri; la Muzeul literatu- rii române din București – lansarea volumului al XV - lea, Opere de Mihai Emines- cu („România Liberă”, nr. 1152, 13 ianuarie 1994, p. 14). La Botoșani, pentru ediția din ianuarie 1994, se anunța o colaborare – firească, de altfel – „între Ipotești și Botoșani, mai precis între Memorialul de la Ipotești și Inspectoratul pentru cultură din Botoșani”. „Trei mari repere vor sta la baza aniver- sării a 144 de ani de când izvorî în cultura noastră sim- bolul spiritualității români- lor de pretutindeni” – anunța directorul Memorialului Valentin Coșereanu: un dia- log Eminescu-Enescu, la teatrul din Botoșani, realizat de actorul Ion Caramitru și Filarmonica din Botoșani; o conferință de presă – la Ipo- tești, având ca temă: Per- spectivele Memorialului Ipotești – Centrul Național de Studii Mihai Eminescu; decernarea Premiului Națio- nal de Poezie „Mihai Emi- nescu” la biserica Uspenia din Botoșani, după ce pre- miul fusese decernat doi ani la rând la biserica din Ipo- tești. O relatare a acestor eve- nimente și a stării de fapt de la Botoșani și Ipotești (rele- vând și problemele existente la Ipotești), făcută de Nico- lae Prelipceanu, care va deveni și el peste ani laureat al acestui premiu, o publică revista „România Liberă”: „...în stânga Prefecturii, fostă județeană de partid, stă și astăzi clădirea veche a Pri- măriei, unde Mihai Emines- cu a avut prima slujbă, de copist; în schimb, casa de la Ipotești a fost dărâmată în 1924. Vechea casă a cămi- narului Eminovici fusese fotografiată în 1916 de frații Elvădeanu, un învățător și un magistrat, pasionați de această, nouă la noi, artă. Casa a fost apoi ridicată din nou și dărâmată, iarăși, pen- tru a se construi cea pe care o vedem azi, conformă cu originalul. Urmașul tânăru- lui învățător din 1916, dl Mihai Elvădeanu, este azi consilier șef la Inspectoratul de Cultură Botoșani și, deci, organizatorul manifestărilor anuale (la 15 ianuarie și iunie), în memoria poetului național. Marele premiu de poezie «Mihai Eminescu», acordat de Primăria orașului Botoșani, dar în viziunea unui juriu de critici din București, Cluj, Iași, Timișoara, și valorând anul acesta 500.000 lei (...) a fost decernat într-o festivitate emoționantă în biserica botezului lui Eminescu, Uspenia, poetului Cezar Baltag, redactor șef al revis- tei «Viața Românească», de ziua nașterii lui Eminescu. La Ipotești s-a discutat des- pre soarta Centrului național «Mihai Eminescu», proiec- tat de Petru Creția, și a Bibliotecii naționale de poe- zie românească, ale cărei lucrări avansează lent” (N. Prelipceanu, Orașul Botoșani, în: „România Liberă”, nr. 1157, 19 ianua- rie 1994, p. 2). Ediția din iunie la Botoșani și Ipotești se va desfășura însă din nou sepa- rat. Evenimentele de la Botoșani se organizau în jurul Concursului național de poezie „Porni Luceafă- rul...”, la care își anunțaseră participarea: Mihai Ursachi, Laurențiu Ulici, Liviu Anto- nesei, Ioan Holban etc. La Ipotești manifestările păreau a fi dedicate... PDSR. „Ast- fel conducerea Memorialu- lui Eminescu – Centrul Național de Studii emines- cologice a lansat invitații președintelui Ion Iliescu, parlamentarilor, membrilor guvernului. (...) Au fost invi- tați miniștrii Culturii, Fina- nțelor și Sănătății. Pentru delectarea grupului de parla- mentari care și-au anunțat prezența la «Zilele Emines- cu», s-a pregătit un specta- col pe măsură: sfințirea bise- ricuței Eminovicilor și a Casei memoriale de către Prea Sfințitul Calinic Botoșăneanul” (V. Guraliuc, „Monitorul de Iași”, nr. 137, 14 iunie 1994, p. 3). Invitând decidenții politici, probabil, administrația de la Ipotești dorea să atragă atenția asu- pra stării de fapt de acolo și a subfinanțării. „Porni Luceafărul...”, ediția a XX-a (iarăși se încur- ca numărătoarea edițiilor!) era organizat de Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Creaţiei şi Tra- diţiei Populare Botoşani, cu sprijinul Inspectoratului Judeţean pentru Cultură Botoşani, în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din România şi Muzeul Literatu- rii Române din Iaşi. Juriul, format din scriitori, critici literari şi reprezentanţi ai organizatorilor, urma să acor- de: Marele premiu „Porni Luceafărul...” (acordat ante- rior de Memorialul Ipotești, care ieșise din ecuație), care presupunea publicarea unui volum de debut de către Edi- tura „Moldova” din Iaşi - 350.000 lei; Premiul I şi pre- miul Editurii „Eminescu”; Premiul II şi premiul unei reviste; Premiul III; în oglin- dă, dar cu valori diferite, se acordau și premiile pentru interpretare critică: Marele premiu „Porni Luceafărul...” şi Premiul Editurii „Cartea Românească”– 150.000 lei; Premiul I şi premiul Muzeu- lui Literaturii Române din Iaşi; Premiul II şi premiul unei reviste; Premiul III şi premiul unei reviste („Con- temporanul”, nr. 19-21, 21 iulie 1994, p. 16). Ala Sainenco, Memo- rialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 1 APRILIE 2025 7 LOCAL Din patrimoniul Memorialului Ipoteşti Zilele Eminescu - anii 1993 și 1994