Monitorul de Botoșani

MONITORUL de BOTOŞANI MARȚI, 1 IULIE 2025 6 LOCAL PUBLICITATE Comemorăm astăzi 85 de ani de la pogromul din Dorohoi din 1 iulie 1940, de care ne amintim ca un abominabil act de represiune împotriva evreilor din oraș în timpul celui de-al doilea răz- boi mondial. Din nefericire, soarta ne aduce și astăzi conflic- te etnice și în aceste momente pline de emoţie şi de nelinişte marcate de războiul din Gaza şi de cel din Iran nu trebuie să uităm prin ce a trecut popo- rul evreu în perioada holocaustului şi suferițele urmărilor acestuia. Sunt un român născut în Dorohoi, oraş incărcat de istorie, spiritualitate şi cultură, oraş profund marcat de prezenţa comunităţii evreieşti. Am avut colegi de școală evrei, am legat prietenii durabile, am cunoscut îndeaproape obiceiurile și cultura acestei etnii, ne întâlnim și acum trăind împreună emoțiile trecerii timpului. Este motivul pentru care am contribuit serios și permanent la toate manifestările organizate în Dorohoi sau în alte locuri, în numele păstrării şi evocării amintirilor acelor evrei dorohoieni care astăzi nu mai sunt, pentru că în Dorohoi a existat o comunitate evreiască importantă, la un moment aceasta depășind chiar numărul locuitorilor români. Am crescut în atmosfera spirituală a comunită- ţii evreieşti, copilăria şi adolescenţa fiindu-mi marcată de prietenii evrei care au emigrat, dar sufletul le-a rămas la Dorohoi. Pentru aceștia și pentru urmașii lor am lansat în anul 1993 proiec- tul “Evreii acasă la Dorohoi”, un proiect a cărui continuitate o voi susţine şi după ce ultimii evrei care au mai rămas în Dorohoi nu vor mai fi. Sco- pul comun este să păstrăm vie istoria comunităţii evreieşti trăitoare în Dorohoi, comunitate cu un aport cunoscut în viaţa economică şi spirituală a oraşului. În anul 1997 am fondat la Dorohoi, împreună cu dr. Aurel Vainer, regretatul preşedinte al Fede- raţiei evreieşti din România, un ”Muzeu al evrei- lor din nordul Moldovei” și ”Secția Holocaustu- lui”, cu mărturii despre pogromul din 1940 din Dorohoi şi Iaşi. În anul 1999 am realizat macheta pictată a Sina- gogii din Dorohoi, pe care am oferit-o mai târziu poporului evreu la Tel Aviv, la vizita la Sinagoga ”Gutman”, în anul 2007. În anul 2005, împreună cu rabinul Josef Was- serman, am lansat la Dorohoi ”Marșul Vieții”, o manifestare care să amintească de pogromul din1 iulie 1940. Deși manifestarea a fost inițiată în Dorohoi și desfășurată aici ani de zile, acum această manifestare este continuată la Iaşi. Sunt toate argumentele ca locul manifestării ”Marșul Vieții” să fie adus înapoi la Dorohoi, cel mai important dintre acestea rămânând faptul că este organizată în data de 1 iulie, marcând fix data pogromului din Dorohoi. Am continuat în anul 2007 cu realizarea unei tabere de sculptură şi pictură la Dorohoi, cu tema- tică pogromul şi holocaustul. În 2018, împreună cu comunitatea evreilor din Dorohoi şi în prezen- ţa a mai mult de 70 de vizitatori din Israel, cu o contribuție semnificativă a subsemnatului, a fost inaugurat ”Monumentul în memoria lui Wasser- man Pinhas-Rabinul”, fost lider spiritual al evrei- lor din Dorohoi, locaţia fiind cunoscută azi ca “Piaţeta Wasserman”. Am realizat personal ridicarea topografică a mormintelor Cimitirului Evreiesc din Dorohoi, o lucrare rămasă unică la cimitirele evreiești din România. Este un document de căpătâi pentru comunitatea evreilor originari din Dorohoi, o con- tribuție notabilă la continuitatea legăturilor comu- nităţii dorohoiene cu evreii plecați în Israel și cu urmașii acestora. Comunitatea dorohoiană a convieţuit în decur- sul secolelor ca o familie, indiferent de originea etnică a membrilor ei, unde majoritari în ultimul secol și jumătate au fost românii și evreii. Este motivul pentru care susţin astăzi, când se împli- nesc 85 de ani de la pogrom, ca ziua de 1 iulie să fie statuată “Ziua recunoștinței și concilierii”, mesajul meu pe care îl transmit în fiecare an fiind unul de continuitate a relațiilor frumoase între Dorohoi și Israel. 1 iulie 2025, Mihai Debeli Mesaj de continuitate Dorohoi-Israel Mănăstirea Vorona tră- iește o aleasă sărbătoare. Maica Teofana Scântei, una dintre cele mai res- pectate figuri ale monahis- mului românesc, a împli- nit 91 de ani de viață și 56 de ani de stăreție neîntre- ruptă. Stavrofora Teofana Scântei este cunoscută pentru discreția, înțelep- ciunea și blândețea cu care a călăuzit obștea mănăsti- rii Vorona prin vremuri grele și schimbătoare. Născută la 30 iunie 1934, în Chișcărenii Botoșanilor, astăzi orașul Săveni, maica Teofana – pe numele de botez Fevro- nia – era al șaptelea copil al familiei Scântei. La doar 8 ani pășea pragul Mănăstirii Agafton, unde a rămas sub oblăduirea maicii Mitrodora Savel, care i-a călăuzit pașii în formarea duhovnicească. La 14 ani devine rasoforă, iar în 1954, la vârsta de 20 de ani, este tunsă în mona- hism de Mitropolitul Sebastian Rusan. Anii de comunism au fost cruzi. În 1959, în urma celebrului Decret 410, maica Teofana a fost izgonită din mănăstire și a fost nevoită să muncească, alături de alte maici, la Filatura de in și cânepă din Fălticeni. Dar nu a renunțat niciodată la che- marea sa. În 1968, prin osteneala Patriarhului Ius- tin Moisescu, Mănăstirea Vorona este redeschisă, iar în ianuarie 1969, maica Teofana este numită sta- reță. De atunci, timp de peste jumătate de secol, s- a aflat neîntrerupt în frun- tea obștii, îndrumând cu fermitate și blândețe cele- lalte maici, și redând mănăstirii frumusețea de odinioară. A restaurat cele trei biserici ale ansamblu- lui monahal, a ridicat chi- lii, case monahale și gos- podării anexe, transfor- mând Vorona într-un important centru spiritual, dar și filantropic. A urmat Seminarul Teologic de la Mănăstirea Neamț între 1979 și 1984, continuându-și misiunea formativă și duhovniceas- că. Mănăstirea Vorona a devenit, în toți acești ani, un reper al rugăciunii, al dăruirii și al rezistenței în fața vremurilor. În semn de recunoaște- re, maica Teofana a primit distincția „Crucea Patriar- hală” din partea Patriarhu- lui Teoctist și „Crucea Moldavă” din partea Mitropolitului Teofan, care i-a transmis în 2019 un cuvânt de înaltă prețui- re. La ceas aniversar, părintele Teodor Ciurariu a transmis un cuvânt de binecuvântare: „Iubirea milostivă și nesfârșită a Preasfintei Treimi să vă ocrotească Preacuvioșia Voastră. La mulți ani!” -Tudor CHIRIAC P otrivit presei cen- trale, Andrei Miron, fundașul central de la FC Botoșani, l-ar fi agresat fizic pe Ale- xandru Albu, coechipie- rul lui, în cantonamentul din Austria. Albu a ajuns la spital, cu tăieturi în zona spatelui. Ulterior, ex-rapidistul și-a făcut bagajele și a plecat de la club. Totul ar fi pornit după eșecul suferit de Botoșani cu Jablonec, scor 1-5, într-un amical disputat în cantonamentul din Aus- tria. Leo Grozavu, antre- norul moldovenilor, i-a chemat pe jucători la antrenament la ora 6, dimineața a doua zi după înfrângere. Andrei Miron ar fi propus ca toți jucăto- rii să fie chemați la antre- nament dis-de-dimineață, nu numai cei care au fost pe teren până la scorul de 0-5. Doar că Miron a fost singurul care nu s-a pre- zentat la sesiunea de la 6 dimineața. Alexandru Albu a fost auzit de o persoană din anturajul echipei poves- tind cuiva la telefon ce s- a întâmplat. Miron s-a enervat când a aflat ce a făcut coechipierul lui, s-a dus peste el în cameră și l-a luat la bătaie, potrivit digisport.ro. „Alex era în camera lui de hotel, după ora 12 noaptea. Miron a intrat peste el și avea un băț în mână. Nici Alex nu știe ce era exact. L-a împins și a căzut peste o masă care era pe terasa camerei de hotel. Un ciob i-a intrat în spate, iar dacă era la doi centimetri mai la stânga vorbeam deja la trecut. A fost la spital de urgență pentru îngrijiri medicale”, au dezvăluit, pentru GSP.ro, apropiații fotbalistului. Contactat telefonic, Alexandru Albu a răs- puns, dar a refuzat dialo- gul: „Vă rog, pentru toate detaliile, să luați legătura cu agentul meu, Mihai Stan” . Și acesta a refuzat să ofere detalii despre subiectul scanda- lului din cantonament. Totuşi, se pare că chiar Stan este cel care i-a cumpărat bilete de avion fotbalistului să revină în România încă de dumini- că seară. Valeriu Iftime a comentat informațiile incredibile din cantona- mentul echipei sale. El susține că nu ar fi existat un incident atât de grav între Albu și Miron. Și spune că Alex a fost tri- mis în România pentru că nu face față pretențiilor lui Leo Grozavu. „N- avem destule războaie în Ucraina, Rusia, Iran și Israel și ne-am găsit noi să mai facem încă unul la Botoșani?! Eu nu cred în chestiunile astea și nu cred că doi oameni nor- mali la cap pot ajunge la bătăi în cantonament. A fost o mică ceartă, un schimb de replici mai dur. Am vorbit cu preșe- dintele, mi-a explicat des- pre ce e vorba și sănăta- te! Vom lua măsuri în cel mai scurt timp. Una peste alta, Albu a plecat acasă. El a venit la noi după ce- a pățit prin Arabia Saudi- tă, și-a luat banii și n-a avut drept de joc. Apoi a fost accidentat, a avut probleme, iar acum, în amical, se târâia pe teren... Nu cred că doi oameni normali la cap se bat în cantonament, iar Albu să se ducă acasă și să-și rezolve problemele și să ne lase în pace!” , a spus Valeriu Iftime într- un interviu acordat GSP.ro. Mănăstire în sărbătoare pentru Maica Teofana Scântei Fotbaliştii de la FC Botoşani se bat între ei Dacă la fotbal nu reuşesc să bată pe cineva, se pare că jucătorii lui Leo Grozavu se răfuiesc între ei. -Tudor CHIRIAC Andrei Miron e acuzat că l-ar fi agresat pe Alexan- dru Albu