Monitorul de Botoșani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 2 IULIE 2025 10 INTERNAŢIONAL K remlinul a respins ieri obiecţiile tri- misului special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellog, potrivit căruia Rusia trage de timp în privinţa nego- cierilor de pace, Moscova susţinând, în schimb, că respectă toate înţelegerile convenite până în prezent în cadrul discuţiilor, rela- tează Reuters. Emisarul principal al lui Trump pentru Ucraina a declarat luni că „Rusia nu poate continua să tragă de timp şi în acelaşi timp să bom- bardeze obiective civile în Ucraina” . Întrebat despre aceste remarci, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Pes- kov, a declarat ieri că Rusia este recunoscătoare echipei lui Trump pentru că a contribuit la facilita- rea discuţiilor, dar că Moscova nu blochează convorbirile. „Nimeni nu tergiversează nimic aici”, a afirmat Peskov în con- ferinţa sa de presă zilnică. „Suntem în mod firesc interesaţi în atingerea obiectivelor operaţiunii militare speciale (aşa cum numeşte Rusia războiul său în Ucraina) prin mij- loace politice şi diploma- tice. Prin urmare, nu sun- tem interesaţi să tergiver- săm nimic aici”, a decla- rat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse. El a indicat că termenii celei de-a treia runde de negocieri ruso-ucrainene nu au fost conveniţi încă. Kremlinul a început să justifice întârzierea nego- cierilor cu privire la Ucraina în spirit „orwel- lian”, dând vina pe Kiev şi Washington pentru acest lucru, a declarat cu o zi în urmă Keith Kel- logg, citat de The Mos- cow Times. „Afirmaţiile Rusiei conform cărora SUA şi Ucraina sunt cele care tergiversează nego- cierile de pace sunt nefondate. Facem apel la o încetare a focului neîn- târziată şi trecerea la dis- cuţii trilaterale pentru a pune capăt războiului” , a transmis Kellogg într-un mesaj pe platforma X. Mesajul trimisului spe- cial al lui Donald Trump pentru Ucraina reprezenta o reacţie la declaraţiile făcute înainte de purtăto- rul de cuvânt al Kremli- nului, Dmitri Peskov, care afirmase că dinamica procesului de negocieri depinde de poziţia Ucrai- nei şi de eficienţa efortu- rilor de mediere ale SUA. În acelaşi timp, Peskov a subliniat luni că poziţia Rusiei este „bine cunos- cută”, evocând cererea Moscovei de a se ţine cont de „realităţile din teren”. La presiunea SUA, Rusia şi Ucraina au reluat negocierile directe pentru prima dată în trei ani, organizând două întâlniri la Istanbul, pe 16 mai şi 2 iunie. La ultima dintre acestea, părţile au făcut schimb de „memorandu- muri” - un fel „foi de par- curs” în care fiecare parte şi-a expus condiţiile pen- tru încheierea războiului. Ulterior, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat memorandumul rusesc un alt „ultimatum” pe care nimeni „nu-l va lua în serios”. Moscova solicită în memorandumul său recunoaşterea legală pe plan internaţional a Cri- meei (anexate în 2014), precum şi a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), anexate în septembrie 2022, drept teritorii ale Federaţiei Ruse şi retragerea trupe- lor ucrainene din aceste regiuni, dintre care doar Lugansk şi Crimeea se află integral sub control rusesc la ora actuală. „ Acest lucru contrazi- ce în mod clar Carta ONU, bunul simţ şi Con- stituţia Ucrainei” , a declarat Zelenski, citat de Euronews, apreciind că actualul format de nego- cieri nu este de natură să facă să avanseze discuţii- le. În acest sens, preşe- dintele ucrainean a pledat pentru un armistiţiu cu Rusia înainte de o posibi- lă întâlnire cu Putin, căre- ia să i se alăture şi preşe- dintele american Donald Trump. Trei persoane au fost ucise şi 35 transportate la spital în urma unui atac al Ucrainei asupra unei fabrici din oraşul Ijevsk, la peste 1.000 km de gra- niţă, potrivit autorităţilor ruse, relatează agenția de știri Reuters. Dintre cei răniţi, zece au suferit leziuni grave, a declarat guvernatorul din Udmurtia, Aleksandr Bre- cealov, adăugând că l-a informat pe preşedintele Vladimir Putin despre atac. Dronele ar fi vizat uzina electromecanică Kupol, o fabrică militară despre care se spune că produce sisteme de rache- te sol-aer Tor şi staţii radar. Fabrica este specia- lizată şi în producţia de sisteme de apărare aeriană Osa şi a dezvoltat drone, potrivit presei ucrainene. Un oficial ucrainean a confirmat pentru BBC Ucraina că două drone cu rază lungă de acţiune ope- rate de Serviciul de Secu- ritate al Ucrainei (SBU) au lovit fabrica Kupol par- curgând o distanţă de aproximativ 1.300 km. „Fiecare astfel de opera- ţiune specială reduce potenţialul ofensiv al inamicului, perturbă lan- ţurile de producţie milita- ră şi demonstrează că, chiar şi în adâncul Rusiei, nu există zone sigure pen- tru infrastructura sa mili- tară”, a declarat sursa, potrivit presei ucrainene. Autoritatea rusă de reglementare a aviaţiei civile, Rosaviaţia, a impus restricţii asupra operaţiu- nilor la aeroportul din Ijevsk, înainte de a le ridi- ca câteva ore mai târziu. Acesta este al doilea atac ucrainean cu drone asupra fabricii Kupol din noiembrie, deşi acel atac nu a provocat victime. La rândul său, Mosco- va continuă să lanseze ata- curi în Ucraina. În wee- kend, Rusia a lansat un număr record de 537 de drone şi rachete asupra diverselor ţinte din ţară, inclusiv Kiev şi oraşul Liov din vestul ţării. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat ieri că reflecţia asupra unei eventuale descura- jări nucleare europene se înscrie într-o perspectivă foarte îndepărtată, astfel încât prioritară ar trebuie să fie menţinerea angaja- mentului american faţă de apărarea Europei, transmite agenția de știri AFP, citată de Agerpres. Potrivit lui Merz, tre- buie „întreprins totul pentru a menţine partici- parea nucleară a State- lor Unite pentru anii şi chiar deceniile viitoare”. Cancelarul a subliniat, de asemenea, că încă nu există o iniţiativă concre- tă privind un scut euro- pean, în afară de discuţii- le cu Franţa. „Până în prezent, nu am acceptat decât oferta de discuţie a Franţei, pentru a aborda cu calm această chestiune cu guvernul francez” , a spus Merz într-o confe- rinţă de presă cu prim- ministrul luxemburghez Luc Frieden. Potrivit cancelarului german, crearea unei descurajări nucleare independente de Statele Unite este „o sarcină care se înscrie într-o perspectivă pe termen foarte, foarte lung, întru- cât există multe proble- me de reglat, care depă- şesc cadrul perioadei în care trebuie mai întâi să ameliorăm capacitatea de apărare a Europei cu structurile existente”. După ce conservatorii germani au câştigat ale- gerile în iarnă, Merz ceruse o discuţie cu Franţa şi Marea Britanie, cele două puteri nucleare vest-europene, pentru a vedea dacă Germania ar putea „beneficia de par- tajarea armelor nucleare sau măcar de securitatea nucleară”. În prima sa întrevede- re în calitate de cancelar cu preşedintele francez Emmanuel Macron, Friedrich Merz dăduse asigurări că Parisul, Ber- linul şi Londra urmează să înceapă discuţii privi- toare la descurajarea nucleară. În acelaşi timp, el pre- venise însă că nu este vorba „de a ne substitui garanţiilor de securitate oferite de Statele Unite Europei”. Europa este departe de un scut nuclear Ucraina loveşte adânc în teritoriul Rusiei Kievul a ţintit fabrica rusească unde se produc drone de atac Kremlinul acuzat de SUA că trage de timp cu negocierile de pace Moscova respinge obiecţiile americane, după ce trimisul lui Trump a acuzat Rusia că trage de timp în privinţa negocierilor. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinu- lui, evocă din nou cererea Moscovei de a se ţine cont de „realităţile din teren”