Monitorul de Botoșani

G uvernul României pregătește o res- tructurare profun- dă a sistemului de sănăta- te, cu obiective clare până în 2030: eficientizarea cheltuielilor, stimularea performanței medicale și extinderea serviciilor în comunitățile defavoriza- te. Printre cele mai importante măsuri se numără reducerea cu peste 20% a paturilor de spitalizare continuă, introducerea plății în fun- cție de performanță pen- tru medici și creșterea numărului de contribua- bili la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). Spitalele cu grad redus de ocupare vor fi transfor- mate în ambulatorii, cen- tre de recuperare sau paliative. Sporurile sala- riale vor fi limitate în spi- talele cu datorii, iar șefii de secție vor fi numiți direct de manageri, în baza unor contracte de performanță. De aseme- nea, medicii care prestea- ză servicii în privat în timpul programului din sistemul public riscă des- facerea contractului de muncă. Consorţii de spitale Pentru creșterea per- formanței administrative, se vor înființa consorții de spitale și achiziții comune la nivel județean sau regional. Guvernul vizează o creștere cu 20% a bazei de contribuabili la CASS, în principal prin elimina- rea excepțiilor și aplica- rea contribuției și la pen- siile mari. În prezent, doar 6,3 milioane de per- soane contribuie la fondul de sănătate, în timp ce beneficiarii sunt peste 16,6 milioane. Totodată, scutirea de la plata CASS pentru concediile medi- cale va fi eliminată, iar concediile fictive vor fi descurajate prin controale mai stricte. Furnizorii privați care doresc contracte cu CNAS vor fi obligați să aibă cel puțin 80% din personal angajat cu normă întreagă. Rezide- nții care se formează în aceste unități vor fi plătiți parțial de angajator. Un accent deosebit se pune pe dezvoltarea rețe- lei de centre medicale comunitare integrate în mediul rural, care vor oferi servicii de telemedi- cină, stomatologie și far- macie. Medicii de familie vor beneficia de bonifica- ții, locuințe de serviciu și bugete de practică pentru a fi atrași în zonele izola- te. Un obiectiv major este implementarea unei noi platforme informatice pentru asigurările de sănătate (PIAS) și opera- ționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES). Se urmărește extinderea telemedicinii și crearea unui sistem național de securitate cibernetică pentru prote- cția datelor medicale. Potrivit Guvernului, toate aceste reforme au ca scop garantarea accesului echitabil la servicii de sănătate, reducerea risipei și creșterea calității actu- lui medical, cu un accent puternic pe asistența medicală primară, medi- cina comunitară și preve- nție. Alte priorităţi ale reformei * Accelerarea progra- melor de screening și pre- venție, în special pentru copii și adolescenți. * Dezvoltarea servicii- lor de îngrijiri paliative, inclusiv prin crearea a cel puțin 4.000 de paturi și centre speciale pentru copii. * Continuarea investi- țiilor în spitale regionale (Iași, Cluj, Craiova) și unități moderne de urge- nță. * Încurajarea industriei farmaceutice autohtone, cu stimulente economice pentru producerea de medicamente esențiale. MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 2 IULIE 2025 7 LOCAL Sfântul Ștefan cel Mare A fost domn al Moldovei între 1457 și 1504. A avut o domnie de aproape 50 de ani, care a fost depășită în toată istoria României doar de Carol I. Era fiu lui Bogdan al II-lea Vodă și se impune la domnia Moldovei după ce îl înfrânge pe ucigașul tatălui său, Petru Aron. Succesul lui Ștefan cel Mare este dat de organizarea țării și de politica pe care a abordat-o. Una dintre primele măsuri pe care a luat-o este aceea de a consolida apăra- rea țării și de aceea creat o armată care se baza pe clasă socială dominantă a vremii. Astfel, erau chemați la luptă toți bărbații apți de luptă, în special țăranii - aproximativ 30.000 de ostași. Ia ființă o armată de 40-60.000 de oșteni, „numită oaste de țară”, care va lupta pentru eliberarea Moldovei de sub tutela marilor puteri vecine. Ștefan cel Mare avea ca obiectiv în politica externă emanciparea Moldo- vei și de aceea va intra în conflict cu Matei Corvin, regele Ungariei, cu domnul Țării Românești care era supus al Porții, Radu cel Frumos, dar mai ales cu Imperiul Otoman condus de sultanul Mohamed al II-lea. O altă decizie înțeleaptă a domnito- rului moldovean a fost consolidarea militară a cetăților aflate la graniță. A creat un sistem de fortificații care cuprindea cetăți precum: Cetatea Soroca, Cetatea Tighina şi Cetatea Albă la râul Nistru, Cetatea Neamțului la nord, iar pe râul Siret Cetatea Romanului. Ștefan cel Mare a acordat o atenție deosebită bisericii. Mitropolitul Teoc- tist, apoi mitropolitul Gheorghe au fost parte a Sfatului Țării. Conducătorul Moldovei construiește un număr impresionant de lăcașuri de cult. Tra- diția populară îi atribuie ctitorirea a 44 de biserici, dar în mod cert sunt cunos- cute 32 de zidiri. În plan economic, a acordat privile- gii negustorilor străini care au găsit în Moldova un climat propice pentru a-și dezvolta afacerile. Ruta comercială principală era Marea Neagră-Liov. Pe plan militar afirmația lui P Panai- tescu este clară: „Nu e puțin lucru ca același stăpânitor al unei țări mici să învingă pe rând pe toți vecinii lui: munteni, unguri, poloni, tătari, turci. Și nu e vorba de cine știe ce oști pro- vinciale: Matei Corvin, Ioan Albert, Mahomed II au năvălit în Moldova cu toate oștile marilor lor ținuturi și toți s- au întors rușinați.” Ultimii ani ai domniei au fost mar- cați de pace. După o domnie de 47 de ani marele conducător și-a dat duhul în ziua de 2 iulie 1504, fiind înmormântat la Mănăstirea Putna, una dintre cele mai dragi ctitoriri ale sale. Calitățile sale de organizator, pro- tector al culturii şi promotor al ortodo- xiei, diplomat şi conducător de oști, au fost recunoscute pe plan intern şi extern încă din timpul vieții sale, rezis- tând atât la trecerea timpului, cât şi la analizele istoriografiei moderne. Preot Olivian SANDU Sărbătoarea zilei Reformă majoră în sistemul sanitar Guvernanţii vor mai puţine paturi în spitale, plată pe performanţă și digitalizare extinsă. -Tudor CHIRIAC Una dintre cele mai importante măsuri este introducerea plă ii în funcţie de performan ă pentru medici