Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI MARŢI, 6 MAI 2025 8 LOCAL Sfântul şi dreptul Iov A fost unul dintre cei mai mari drepți ai Vechiului Testa- ment. Iov nu este o legendă sau un mit, ci o persoană istorică, mărturie aducând despre el Ezechiel, Isus fiul lui Sirah, și Iacob. Viața lui este cuprinsă în Cartea lui Iov din Vechiul Tes- tament. De aici aflăm despre marea sa încercare la care l-a supus Dumnezeu în urma discuției cu diavolul. Astfel, când a împlinit 70 de ani, Dumnezeu a îngăduit să cadă asupra lui cumplite ispite - într-o singură zi și-a pierdut toată averea și i-au murit toți copiii. După aceea el însuși a căzut în nișe boli cum- plite, trupul lui prefăcându-se tot într-o rană din cap până-n picioare. Dar Iov nu a grăit nimic rău împotriva lui Dum- nezeu, ci a îndurat tot chinul cu răbdare până la sfârșit prin celebrele lui cuvinte: „Gol am ieșit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ”. După toate cele îndurate, Dumnezeu i-a întors deplin sănătatea, i-a dat bogății mai mari decât avusese înainte, şi i- a dăruit alți șapte fii şi trei fiice. Sfântul şi dreptul Iov a trăit încă 170 de ani după această mare încercare, ajungând până la vârsta de 248 de ani. Sfântul Mucenic Varvar A fost un tâlhar din Grecia, a comis multă vreme furturi şi crime. Odată, în timp ce-şi admira prada, gândindu-se la mulțimea de fapte rele pe care le-a făcut, s-a hotărât să se întoarcă la Dumnezeu. Astfel a mers spre cea mai apropiată biserică. Acolo s-a spovedit sincer. Preotul l-a pri- mit în casa sa, dar Sf. Varvar și-a luat canon să umble ca un animal în patru labe, pentru că nu se credea vrednic să fie numit om. În gospodăria preo- tului el a trăit cu vitele, mân- când cu acestea şi considerân- du-se cel mai rău dintre toate creaturile. După ce a primit ier- tare de păcatele sale, a plecat în pădure unde a trăit timp de 12 ani, gol, fără îmbrăcăminte, suferind de frig şi căldură. Cor- pul lui s-a înnegrit de tot de murdărie şi de arderea soarelui. În cele din urmă, Sf. Varvar a primit un semn de sus că a primit iertare şi că va muri ca mucenic și asta s-a întâmplat fiind ucis de niște vânători care l-au confundat cu un animal. Moaștele sale sunt la Mănăs- tirea Kellios din Thesalia. Preot Olivian SANDU Pentru ediția a XXXV- a, din ianuarie 1999, a „Zilelor Eminescu”, au colaborat, cu forțe și fon- duri, ca niciodată până atunci, Ministerul Cultu- rii, Consiliul Județean Botoșani, Primăria Muni- cipiului Botoșani, Inspec- toratul pentru Cultură al județului Botoșani, Cen- trul Județean de Conser- vare și Valorificare a Tra- diției și Creației Populare Botoșani, Muzeul Județean Botoșani, Tea- trul „Mihai Eminescu” Botoșani, Memorialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Emines- cu”. Doar câteva instituții mai lipseau pentru o listă completă. Evenimentul mult așteptat devenise de câțiva ani buni Premiul Național de Poezie „Mihai Emines- cu”, pentru care, începând cu această ediție va trebui precizat, „pentru întreaga operă”, întrucât un alt pre- miu, Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” pentru debut, se instituia în acel an. Președintele juriului pentru primul pre- miu, Laurențiu Ulici, devenea președinte și al juriului pentru premiul de debut. Pentru Premiul Națio- nal de Poezie „Mihai Emi- nescu” (care va primi la una din edițiile ulterioare precizarea „Opera Omnia”), juriul, din care mai făceau parte Mircea Martin, Daniel Dimitriu, Cornel Ungureanu, Petru Poantă, avea de ales dintre cinci poeți nominalizați: Mircea Ivănescu, Gabriela Melinescu, Dan Laure- nțiu, Ilie Constantin, Cri- stian Simionescu. La debut erau nomina- lizați, dintre poeții care debutaseră editorial în 1998: Doru Mareș, Cri- stian Pavel, Sorin Gher- guț, Florina Zaharia, Adela Greceanu, cărțile lor intrând în atenția juriu- lui pe care îl formau, ală- turi de Laurențiu Ulici, Dan Silviu Boerescu, Mir- cea A. Diaconu, Alexan- dru Cistelecan, Radu G. Țeposu. Ambele premii au fost acordate în sala Teatrului „Mihai Eminescu”: lui Mircea Ivănescu premiul i-l înmânase Mihai Ursachi, iar Doru Mareș, pentru volumul „Mimând orgasmul social” primi premiul din mâinile ministrului Culturii. În aceeași seară, în calitate de actor, ministrul Ion Caramitru a oferit un reci- tal din opera lui Emines- cu, urmat de un spectacol de balet pe versuri de Eminescu, al Companiei de balet „Vocile” din Chișinău. La Botoșani au fost vernisate două expoziții: de carte - „Exegeze emi- nesciene” - și de pictură abstractă - „Porni Lucea- fărul...”, de Victor Foca, prezentată de Valentin Ciucă. Anunțat pentru această ediție, un nou vernisaj al expoziției de grafică a lui Constantin Dracsin nu a mai avut loc: Constantin Dracsin încetase din viață pe 7 ianuarie, la vârsta de 59 de ani. Expoziția a putut fi văzută la Ipotești. O emoționantă foaie comemorativă - „Inter- text” -, dedicată de redac- torul ei șef, Valerian Țopa, memoriei poetului și graficianului Constantin Dracsin, a fost răspândită la manifestările de la Botoșani (menționa presa). La Ipotești, au fost lan- sate câteva volume: „Opere politice de Emi- nescu, vol. II” (Timpul), prezentat de Cassian Maria Spiridon; „Testa- mentul unui eminescolog” de Petru Creția (Humani- tas), despre care a vorbit Dumitru Irimia; „Întâiul Eminescu” de Cristian Livescu (Caligarux), pre- zentat de Laurențiu Ulici; două volume din colecția „La steaua. Poeți optze- ciști”, apărute la editura Axa – „Urma de foc” al Denisei Comănescu și „Lucianograme” al lui Lucian Vasiliu au fost prezentate de Mircea Ivă- nescu și Emil Iordache. În clădirea bibliotecii Naționale de Poezie de la Ipotești s-a desfășurat și „o dezbatere despre Emi- nescu în zilelenoastre, exagerat intitulată - apre- cia România liberă - «Dilema-Eminescu»”. Tema trimitea, în mod evident, la nr. 265 al revis- tei „Dilema” din 27 februarie - 5 martie 1998, care provocase reacții și reacții la reacții, adunate de Cezar Paul-Bădescu în volumul Cazul Eminescu (Paralela 45, 1999). O disensiune precedase dezbaterea de la Ipotești. Inspectoratul pentru Cul- tură al Județului Botoșani i-a invitat la colocviul- dezbatere, ca actori princi- pali ai acestui eveniment, pe redactorii de la Dilema. Așa cum invitațiile fuse- seră trimise cu cinci-șase zile înaintea evenimentu- lui, „cam tîrziu”, chiar și pentru simpli invitați „(având în vedere că Botoșaniul nu este chiar la o aruncătură de băț”), și exact în aceeași perioadă, Dilema sărbătorea șase ani de la apariție, redacto- rii nu au putut fi prezenți la Ipotești, declinând public invitația (a se vedea: „Dilema”, nr. 310, 15 ianuarie 1999, p. 3). În ultima seară a ediției, la Teatrul „Mihai Emines- cu”, a fost reluat „Hamlet” în regia lui Ion Sapdaru. Iar în finalul ediției, Ministrul Culturii, Ion Caramitru, a anunțat că anul 2000 va fi Anul Emi- nescu. În atenția presei intrase și un al ministru - al lucră- rilor publice - Nicolae Noica, prezent la Ipotești spre nedumerirea reporte- rilor. Căci, dacă prezența scriitorilor, poeților, a zia- riștilor era „justificată, dată fiind natura muncii lor”, cea a lui Nicolae Noica nu era deloc saluta- tă. De la Ipotești, ministrul Noica a plecat, cu un grup de participanți, într-un pelerinaj pe urmele poetu- lui, care includea și Cer- năuții („Libertatea”, 18 ianuarie 1999, p. 4). La manifestările din Cer- năuți, organizate de Socie- tatea pentru Cultură Românească „Mihai Emi- nescu” (președinte Arca- die Opaiț), „Reuniunea Scriitorilor” din Cernăuți (președinte Ilie Tudor Zegrea) și ziarul „Arcașul” (redactor șef Vasile Tărâțeanu), au fost prezenți: Ana Blandiana, Romulus Rusan (Bucu- rești), Arcadie Suceveanu, Nicolae Spătaru (Chiși- nău), Dumitru Covalciuc, Gică Puiu, Tamara Sever- niuk, Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic, Alexandru Tabus, Simion Gociu,Gri- gore Crihan (Cernăuți), Ion Beldeanu (Suceava), Lucia Olaru Nenati (Botoșani), Ion Cozmei (Suceava), probabil și alții, ale căror nume presa nu le-a reținut. Ediția din vară din acel an a avut ca moment prin- cipal Festivalul-concurs național de poezie și inter- pretare artistică a operei eminesciene „Porni Luceafărul”, aflat la ediția a XVII-a, pentru a cărui organizare nou înființata APLER acordase 7.000.000 de lei. Președintele juriului - un juriu la fel de numeros cum se obișnuia la edițiile acestui premiu - a fost Emil Iordache, devenit profesor al Universității din Iași. Printre laureații anului 1999 au fost pre- miați de edituri: Xenia Căroi (Craiova) - editura Eminescu; Liliana Armașu (Cluj/Chișinău) - Cartea Românească; Rodica Potoceanu (Cluj) - Junimea; Lucian Parfene (Iași) - Convorbiri literare; Andrei Patraș (Iași) - Geneze;Ionel Gherghina (Iași) - Axa; Bogdan Hanu (Iași) - Cronica; Gabriela Ciobanu (Iași) - Panteon. Ala Sainenco, Memo- rialul Ipotești - Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu” Sărbătoarea zilei Din Patrimoniul Memorialului Ipoteşti Zilele Eminescu - 1999 (ediţiile XXXV și XXXVI) Edițiile XXXV şi XXXVI ale Zilelor Eminescu aduceau o salutară colaborare între instituţiile de cultură.