Monitorul de Botosani

Impozitul pe câștiguri din jocuri de noroc de până la 10.000 de lei ar urma să crească de la 3% în prezent la numai 4% - a stabilit Guvernul în pro- iectul de lege cu măsuri fiscale pe care l-a aprobat vineri în ședință și pentru care urmează să își asume răspunderea luni în Parla- ment. Proiectul de lege ini- țial, publicat joi, prevedea o majorare la 10% a impozitului, a semnalat sâmbătă publicația Pro- fit.ro. De asemenea, pentru câștiguri între 10.000 de lei și 66.750 lei, impozi- tul crește de la „300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”, în prezent, la numai „400 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000” , deși, ca urmare a cotei intenționa- te să urce la 10%, era pro- pus în proiect un impozit de „1.000 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000”. La fel, și taxarea pen- tru ce depășește 66.750 lei va fi mai redusă față de ce se intenționa în pro- iect, precizează sursa citată. Măsurile fiscale adoptate Potrivit Guvernului, printre măsurile care fac parte din acest proiect se numără reașezarea TVA pe două praguri, cota generală la 21% și o cotă redusă de 11% (medica- mente, alimente, HoRe- Ca), creșterea impozitelor pe dividente de la 10% la 16%, creșterea accizelor la alcool, tutun, combus- tibil cu 10%, înghețarea majorării pensiilor și salariilor din sistemul public în 2026, pensiona- rii care iau pensie peste 3.000 de lei vor plăti con- tribuția la sănătate, taxă pe profiturile băncilor și suprataxarea câștigurilor din jocuri de noroc. Luarea acestor măsuri de austeritate a fost nece- sară pentru ca „finanța- rea categoriilor de servi- cii publice destinate cetățenilor să se poată susține din fonduri publi- ce”, spun autorii proiec- tului. Potrivit calculelor acestora, în acest an veni- turile ar creste cu circa 9,5 miliarde de lei, iar cheltuielile ar scădea cu 1,2 miliarde. Avizat negativ de CES Proiectul de lege a pri- mit însă un aviz negativ din partea Consiliului Economic și Social (CES). Avizul este doar consultativ, așa că Guver- nul poate în continuare să treacă proiectul. Potrivit avizului, „membrii CES spun că proiectul nu respectă principiile echității și progresivității în materie de politici publice, trans- ferând presiunea fiscală către populația cu veni- turi mici și medii”. Ei avertizează că măsurile propuse ar putea adânci inechitățile sociale. Cu privire la cota de TVA, avizul CES arată că majorarea va avea un impact inflaționist ime- diat asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor și va afecta accesul la bunuri esențiale, mai ales în cazul categoriilor sociale vulnerabile. Membrii CES trag un semnal de alarmă și în legătură cu lipsa măsuri- lor tranzitorii de prote- cție, informare prealabilă, perioade de grație și a mecanismelor de sprijin. În plus, membrii Con- siliului cer ca Guvernul, care s-a angajat să menți- nă o cotă redusă de TVA pentru HoReCa (11%), să includă și cafenelele și a preparatele de cafea în această categorie, „pen- tru a elimina confuziile administrative și a corecta tratamentele dis- criminatorii”. „În consecință, pro- iectul de lege, în forma actuală, nu este funda- mentat pe o analiză soli- dă a impactului social agregat, nu conține măsuri de protecție com- pensatorie și nu respectă principiile constituționa- le privind echitatea fis- cală și solidaritatea socială. Se impune demararea unei reforme fiscale echilibrate, care să conțină măsuri de protecția reală a cetățe- nilor vulnerabili. Fără astfel de corecturi, ris- căm nu doar o degradare a condițiilor de trai, ci și o explozie de neîncredere instituțională și radicali- zare socială, cu conseci- nțe directe asupra demo- crației și stabilității în societate”, concluzionea- ză CES. MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 7 IULIE 2025 10 NAŢIONAL 1 Euro - 5,0600 lei 1 Dolar - 4,2961 lei Cursul valutar BNR, pentru 7.07.2025 0,0003 0,0044 C ei trei foști oficiali de la vârful statului român au primit între august și decembrie 2024 mai multe informări cu privire la riscul iminent ca România să încheie anul cu un deficit bugetar mult mai mare decât cel asumat la începutul anu- lui, relatează Europa Libe- ră, care publică șase docu- mente, toate etichetate „strict confidențial.” Primul astfel de docu- ment a fost trimis în 19 august, iar ultimul în 20 decembrie. Cei trei au pri- mit aceste informări de la Ministerul de Finanțe pen- tru că dețineau funcțiile de președinte, premier și președinte al Senatului la momentul respectiv. Prin aceste documente, cei trei oficiali erau infor- mați privind execuția bugetară la momentul res- pectiv, riscul pe care îl are deficitul asupra ratingului de țară și a bugetului pe anul următor sau conseci- nțele neadoptării unor măsuri de corectare a defi- citului. „În lipsa unor măsuri bugetare adoptate de urge- nță, care să conducă la limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la finalul anului, există ris- curi majore ca ținta asu- mată de deficit să fie depășită, cu consecința creșterii costului finanțării deficitului bugetar”, aver- tizau oficialii de la Minis- terul de Finanțe într-unul din documentele trimise. Această înștiințare era semnată de ministrul de Finanțe Marcel Boloș, secretarii de stat Alin Andrieș și Dana Pescaru, precum și de șefa ANAF, Nicoleta Mioara Cârciu- maru. De asemenea, oficialii de la Finanțe avertizau privind riscurile ca Româ- nia să nu mai găsească suficienți bani de împru- mut pentru plata pensiilor și salariilor majorate sub- stanțial de guvernul Ciola- cu. Fostul ministru de Finanțe, Marcel Boloș, a confirmat pentru Europa Liberă existența docu- mentelor și că informările au fost trimise către Preșe- dinție, Guvern și Senat în regim confidențial pentru că apariția lor în spațiul public putea genera o criză de neîncredere în capacitatea României de a-și plăti datoriile. „În anul 2024, întreaga clasă politică vorbea des- pre faptul că nu se majo- rează impozitele și taxele, singurul care trimitea informări în acest sens eram eu. Execuția bugeta- ră a fost publicată lunar și s-a văzut evoluția deficitu- lui bugetar”, a declarat Marcel Boloș. Cele șase documente prezentate de Europa Liberă sunt -19 august 2024: Notă privind posibile riscuri și consecințe asupra planului fiscal-structural și a ratin- gului de țară -31 octombrie: Riscuri bugetare luând în calcul execuția bugetară la nouă luni -29 noiembrie: Riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului în primele 10 luni -6 decembrie 2024: Notă: riscuri bugetare pe anul 2024 luând în calcul execuția bugetului pe pri- mele 11 luni -17 decembrie 2025: Notă de informare privind riscurile aferente procesu- lui de finanțare pentru începutul anului 2025 -20 decembrie: Riscuri privind neadoptarea unui OUG privind unele măsuri pe 2025 Ce spune Marcel Ciolacu „România nu este în niciun colaps economic”, iar „austeritatea oarbă nu reduce deficitul, ci îl adân- cește”, a afirmat joi fostul premier Marcel Ciolacu, într-un mesaj publicat pe pagina lui de Facebook, pe fondul acuzațiilor că Executivul pe care l-a condus a creat „dezastrul economic” din cauza căruia sunt adoptate în prezent măsurile fiscale dureroase. Potrivit lui Ciolacu, reforma fiscală era oricum prevăzută în PNRR şi tre- buia implementată. „Dar dacă trebuie să fac și pușcărie ca să avem, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, atunci accept fără regrete” , a mai scris fostul prim-ministru. Întrebat despre mesajul lui Ciolacu, actualul prim- ministru Ilie Bolojan a declarat joi seară la Ante- na 3 CNN că nu va intra într-o dispută cu acesta, însă se întreabă: „Dacă totul este atât de bine, de ce n-a fost niciun entu- ziasm să fii premierul României în această perioadă? Mai ales după alegeri, când n-ai o per- spectivă îngrijorătoare” . Industria jocurilor de noroc rămâne şi în graţiile noului guvern Fosta guvernare ne-a băgat în criză cu bună ştiinţă Ciolacu, Ciucă şi Iohannis au primit multiple avertizări oficiale şi secrete că riscă să ducă România în colaps, dar au ales să le ignore. Ciolacu, Ciucă şi Iohannis ştiau foarte bine că România ar putea ajunge în situaţia să nu mai poată nici măcar împrumuta bani pentru a plăti pensii şi salarii