Monitorul de Botoșani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 10 IULIE 2025 11 INTERNAŢIONAL I unie 2025 a fost cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată în Europa de Vest, tempera- turile „extreme” afectând continentul în două valuri de căldură timpurii, conse- cutive, a anunţat ieri servi- ciul european Copernicus. La nivel mondial, luna trecută a fost a treia cea mai fierbinte lună iunie înregistrată vreodată, după iunie 2024 (cu 0,2 grade Celsius mai caldă) şi aproape la egalitate (0,06 grade Celsius) cu iunie 2023, continuând, pentru al treilea an, o serie de temperaturi medii fără pre- cedent, în contextul în care planeta se încălzeşte ca urmare a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de activităţile umane, transmite AFP. Conform calculelor AFP bazate pe datele Copernicus, 12 ţări şi aproximativ 790 de milioane de persoane din întreaga lume au cunoscut cea mai fierbinte lună iunie. Acesta a fost cazul în Japonia, Coreea de Nord şi Coreea de Sud, precum şi în Pakistan şi Tadjikistan. „Stres termic extrem” Temperaturile au fost, de asemenea, „extreme” în Europa, care se încălzeşte de două ori mai rapid com- parativ cu media globală. Luna iunie a fost mar- cată de două valuri de căl- dură – între 17 şi 22 iunie şi apoi începând cu 30 iunie -, descrise drept „excepţionale” de Saman- tha Burgess, climatolog la Copernicus, citată într-un comunicat. În contextul încălzirii globale, „aceste valuri de căldură vor fi probabil mai frecvente, mai intense şi vor afecta tot mai mulţi oameni din Europa”, a subliniat ea. Într-un alt studiu publi- cat ieri, oamenii de ştiinţă au estimat că, pe fondul schimbărilor climatice, temperaturile din timpul valului recent de căldură din Europa de Vest au fost cu până la 4 grade Celsius mai ridicate în multe oraşe, crescând numărul de decese asociate. La nivel local, tempera- turile au depăşit în mod regulat 40 de grade Cel- sius în mai multe ţări, ajungând până la 46 de grade Celsius în Spania şi Portugalia. Ziua de 30 iunie, cu un nou record zil- nic lunar, a fost „una din- tre cele mai fierbinţi zile de vară înregistrate vreo- dată” pe continent. Aceste medii nu se compară, însă, cu tempe- raturile resimţite, care indică impactul asupra corpului uman după ce sunt luate în considerare umiditatea şi vântul. Ast- fel, la nord de Lisabona, Indicele climatic termic universal (UTCI) a urcat până la 48 de grade Cel- sius, ceea ce corespunde unui „stres termic extrem”, a subliniat Copernicus. Nopţile tropicale, în care temperatura nu a scă- zut sub 20 de grade Cel- sius, au pus organismul uman la grea încercare. În unele zone din Spania au fost înregistrate până la 24 de nopţi tropicale, cu 18 mai multe comparativ cu media lunii iunie, iar în zonele de coastă din jurul Mării Mediterane au fost înregistrate în jur de 10-15 nopţi tropicale, în timp ce, în mod normal, în multe dintre aceste zone nu ar fi fost înregistrată nicio noapte tropicală în luna iunie. Nopţile tropicale îngreunează capacitatea organismului de a se recu- pera după canicula din timpul zilei, crescând ris- cul de probleme de sănăta- te asociate căldurii, potri- vit Copernicus. Consecinţe dramatice Incendii devastatoare în unele zone din Canada şi sudul Europei, inundaţii mortale în anumite regiuni ale Africii de Sud, Chinei şi Pakistanului – consecin- ţele încălzirii globale au fost deosebit de dramatice în întreaga lume, luna tre- cută. Iunie, însă, a marcat o uşoară pauză după cei mai călduroşi doi ani înregis- traţi vreodată, 2023 şi 2024. A fost, în medie, cu 1,3 grade Celsius mai cald decât într-o lună iunie din perioada preindustrială (1850-1900), ceea ce o face „doar a treia lună din ultimele 24 în care tempe- ratura globală s-a situat sub pragul de 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial”, a subliniat Copernicus. Conform tendinţelor actuale, 2025 ar putea deveni al treilea cel mai călduros an înregistrat vreodată. Acordul de la Paris pri- vind schimbările climatice a obligat ţările să limiteze încălzirea globală pe ter- men lung la pragul de 1,5 grade Celsius, dincolo de care schimbările climatice devin mai probabile. Însă, mulţi oameni de ştiinţă sunt de părere acum că va fi aproape imposibil ca lumea să se menţină sub acest prag. „La nivel mondial, clima este cu aproximativ 1,35 până la 1,4 grade Cel- sius mai caldă comparativ cu perioada preindustria- lă”, a declarat Samantha Burgess pentru AFP la sfârşitul lunii iunie. Obser- vatorul pe care îl conduce estimează că, în ritmul actual, pragul de 1,5 grade Celsius va fi considerat atins în 2029. Topirea gheţarilor ar putea favoriza producerea unor erupţii vulcanice mai frecvente, conform con- cluziilor unui studiu pre- zentat miercuri la Confe- rinţa Goldschmidt 2025 de la Praga, transmite revista Live Science. Sute de vulcani din Antarctica, Rusia, Noua Zeelandă şi America de Nord se află în prezent sub gheţari. Dar pe măsu- ră ce planeta se încălzeşte, iar gheţarii se retrag, aceşti vulcani ar putea deveni mai activi, con- form autorilor studiului bazat pe analiza activităţii a 6 vulcani din sudul sta- tului Chile în ultima eră glaciară. „Gheţarii tind să suprime volumul erupţii- lor vulcanilor de dede- subtul lor. Însă pe măsură ce gheţurile se retrag în contextul schimbărilor climatice, concluziile noastre sugerează că aceşti vulcani ar putea erupe mai frecvent şi mai violent” , a declarat coor- donatorul acestui studiu, Pablo Moreno Yaeger, cercetător la Universitatea din Wisconsin-Madison. Oamenii de ştiinţă au lansat ipoteza că topirea gheţii poate avea efecte asupra vulcanilor încă din anii 1970. Acest proces este relativ simplu – greu- tatea gheţarilor apasă asu- pra crustei şi mantalei terestre, aşa că atunci când gheţurile se retrag, gazele subterane şi magma se extind, rezul- tând acumulări de presiu- ne care alimentează exploziile vulcanice. Despre acest proces se crede că a schimbat în mod fundamental Islanda, ce este poziţionată deasu- pra zonei de divergenţă a plăcilor tectonice euroa- siatică şi nord-americană. În 2002 oamenii de ştiinţă au calculat schimbările rezultate în activitatea vulcanilor islandezi în contextul retragerii gheţa- rilor la sfârşitul ultimei ere glaciare, acum aproxi- mativ 10.000 de ani. Vul- canii de pe această insulă au erupt mai frecvent şi mai violent, cu o rată între 30 şi 50 de ori mai mare decât înainte şi apoi la mult timp după retragerea gheţarilor. În cadrul studiului, cer- cetătorii au analizat şase vulcani din sudul statului Chile, printre care şi uria- şul adormit Mocho-Chos- huenco, precum şi modul în care aceşti vulcani au reacţionat la retragerea calotei glaciare a Patago- niei în urmă cu mii de ani. Oamenii de ştiinţă au apelat la ceasul izotopic rezultat din descompune- rea radioactivă a argonu- lui eliberat în erupţiile vulcanilor din regiune şi la studierea cristalelor care au început să se for- meze în interiorul rocilor magmatice aduse la suprafaţă în aceste erupţii. Ei au descoperit că între acum 26.000 şi 18.000 de ani, în perioada de apogeu a ultimei ere glaciare, calota glaciară a temperat erupţiile vulca- nice, ceea ce a dus la acu- mularea unui rezervor gigantic de magmă în subsolul acestei regiuni din sudul Chile. Topirea gheţarilor a dus la creşte- rea presiunii în interiorul acestui rezervor. Această presiune a fost în cele din urmă eliberată prin for- marea vulcanului Mocho- Choshuenco. Topirea gheţarilor ar putea declanşa erupţii vulcanice Canicula bate orice record în Europa de Vest 12 ţări şi aproximativ 790 de milioane de persoane din întreaga lume au cunoscut cea mai fierbinte lună iunie de când se fac măsurători În Europa de Vest s-a bătut recordul de căldură pentru luna iunie, dar temperaturi „extreme” au fost înregistrate şi în alte zone.