Monitorul de Botoșani

MONITORUL de BOTOŞANI JOI, 10 IULIE 2025 12 CALEIDOSCOP U n grup de cercetă- tori de la Universi- tatea din Sydney, Australia, a realizat o des- coperire revoluționară în domeniul biotehnologiei, un sistem inovator care utilizează „inteligența arti- ficială biologică” pentru a proiecta și a evolua mole- cule cu funcții noi sau îmbunătățite direct în celu- lele mamiferelor. Noul instrument, numit PRO- TEUS, promite să accele- reze dezvoltarea terapiilor genice și a medicamente- lor de ultimă generație, relatează MedicalXpress. PROTEUS se bazează pe o tehnică cunoscută sub numele de „evoluție dirija- tă”, care imită procesul natural de evoluție, dar într-un ritm mult mai rapid, reducând ciclurile de selecție naturală de la ani sau decenii la doar câteva săptămâni. Astfel, cercetătorii pot crea mole- cule noi, adaptate special pentru corpul uman, mult mai eficient decât metode- le tradiționale. Profesorul Greg Neely, coordonator al proiectului, explică: „Această tehnolo- gie ne permite să generăm molecule care sunt extrem de bine adaptate pentru funcționarea în organis- mul uman și să producem medicamente dificil de obținut prin metodele cla- sice”. Cum funcţionează PROTEUS? Conform studiului publicat în revista Nature, sistemul este capabil să primească o problemă cu soluție necunoscută, ase- mănător modului în care un utilizator oferă un prompt unei platforme de inteligență artificială. De exemplu, poate identifica modalități eficiente de a dezactiva o genă responsa- bilă pentru o boală. PRO- TEUS explorează milioa- ne de combinații molecu- lare posibile, descoperind soluții care pot dura ani buni pentru un om de știi- nță să le găsească. Echipa de cercetători a folosit PROTEUS pentru a dezvolta versiuni îmbună- tățite ale proteinelor regla- bile cu ajutorul medica- mentelor și nanocorpi care detectează deteriorarea ADN-ului, un proces fun- damental în înțelegerea și tratamentul cancerului. Totuși, potențialul siste- mului este mult mai larg și poate revoluționa funcțio- narea majorității proteine- lor și moleculelor. Provocările și soluţii le tehnologice Unul dintre principalele obstacole a fost asigurarea stabilității celulelor mami- ferelor pe durata repetate- lor cicluri de mutații și evoluție. Cercetătorii au rezolvat această problemă folosind particule virale hibride – o combinație între învelișul unui virus și genele altuia, care previne apariția soluțiilor „false” sau nevalide. Sistemul PROTEUS a fost dezvoltat la Universi- tatea din Sydney, cu spriji- nul colaboratorilor inter- naționali, iar tehnologia este pusă la dispoziția comunității științifice în regim open source. „Sperăm că alte labo- ratoare vor adopta PRO- TEUS și că această tehno- logie va accelera apariția unei noi generații de enzi- me, unelte moleculare și terapii inovatoare”, a declarat Dr. Christopher Denes, cercetător principal al proiectului. Inteligenţa artifici ală aduce un pas uriaș în biotehnologie Oamenii de știinţă australieni au creat în premieră un sistem de „inteligenţă artificială biologică”. Noul model va putea identifica modalități eficiente de a dezactiva o genă respon- sabilă pentru o boală Dacă la Hollywood, în 99% dintre scenariile pre- zentate publicului, SUA este un vârf de lance în ceea ce înseamnă explora- rea spațială și inițierea „primului contact” cu viața extraterestră, bașca națiunea care apăra întrea- ga Terră de posibile civili- zații agresive venite din spațiul cosmic, realitatea este din ce în ce mai deza- măgitoare pentru cei care vedeau în Statele Unite un garant al avansului științi- fic și un prim candidat în ceea ce ar însemna desco- perirea primelor formă de viață extraterestre, relatea- ză The Atlantic. În aprilie 2025, o echi- pă de oameni de știință anunța cu entuziasm că telescopul spațial James Webb, al NASA, ar fi detectat un posibil semn de viață pe o planetă afla- tă la ani-lumină distanță. Chiar dacă ipoteza a fost rapid contestată și explica- tă prin fenomene naturale cunoscute, momentul a fost istoric: omenirea demonstrase, pentru prima dată, că deține instrumente suficient de sensibile pentru a căuta biosfere pe alte lumi. Astăzi însă, această rea- lizare pare să fi fost punc- tul culminant al unei epoci pe cale de a se încheia. Într-o mișcare care a șocat comunitatea științifică, administrația Trump a propus un buget pentru 2026 ce reduce finanțarea NASA cu aproape 25%. Ajustat la inflație, agenția ar reveni la nivelul de finanțare din 1961- cu mult înainte ca John F. Kennedy să viseze la un american pe Lună. O agenţie suprasolicitată şi pe cale de colaps NASA de azi are res- ponsabilități mult mai vaste decât în anii ’60. De la întreținerea Stației Spa- țiale Internaționale și monitorizarea Pământului cu ajutorul sateliților, până la misiuni ambițioa- se spre Lună și Marte— agenția este în centrul explorării spațiale moder- ne. Cu toate acestea, noul buget propus o forțează să opereze la o fracțiune din capacitatea necesară. Cele mai drastice tăieri vizează direcția științifică a NASA (Science Mission Directorate - SMD), res- ponsabilă pentru descope- ririle majore din ultimele decenii: roboții trimiși pe Marte, sondele care au dezvăluit oceane subtera- ne pe lunile lui Jupiter, dar și telescopul James Webb și legendarul Hubble. Concret, bugetul pentru dezvoltarea viitorului Observator al Lumilor Locuibile (Habitable Worlds Observatory - HWO), succesorul JWST, va fi redus cu 80% până în 2026, ceea ce ar putea anula proiectul în totalita- te. Risc de colaps pentru programele-cheie În același timp, 19 misiuni NASA aflate în desfășurare riscă să fie abandonate. Printre ele, misiunea Juno, care revo- luționează înțelegerea pla- netei Jupiter, și New Hori- zons, prima sondă care a survolat Pluto și care acum explorează margini- le sistemului solar. Alte proiecte, precum telescoa- pele Nancy Grace Roman sau misiunile spre Venus (unde s-au detectat în tre- cut posibile semne de acti- vitate biologică), sunt aproape desființate. Pe lângă efectele direc- te asupra științei, aceste reduceri vor avea un impact devastator asupra resursei umane. Unul din trei angajați NASA cu înaltă calificare ar putea fi concediat. Experiența acumulată în decenii de cercetare și inginerie riscă să se piardă iremediabil, în timp ce tinerii cercetă- tori nu vor mai avea acces la finanțări. Alte naţiuni preiau iniţiativa Ironia este că în timp ce SUA taie fonduri vitale, alte țări accelerează efor- turile în domeniul astro- biologiei. Agenția Spația- lă Europeană are în plan o serie de misiuni dedicate exoplanetelor, iar China a anunțat lansarea, în 2028, a telescopului Earth 2.0, proiectat pentru a căuta planete de tip terestru în zone locuibile. Aceste inițiative ar putea plasa alte națiuni în fruntea cursei pentru răs- punsul la una dintre cele mai mari întrebări ale omenirii: suntem sau nu singuri în Univers? NASA: mai mult decât o agenţie… un simbol cultural Dincolo de realizările științifice, NASA a deve- nit un simbol global al curajului și inovației ame- ricane. Logo-ul său e pur- tat cu mândrie de adoles- cenți din Florența până în Bangkok, reflectând o moștenire de excelență științifică fără precedent. A reduce această insti- tuție înseamnă a renunța la leadershipul global în cercetarea spațială. Dacă actualul buget va fi apro- bat, Statele Unite riscă să piardă nu doar șansa de a descoperi viață extrateres- tră, ci și respectul și admi- rația pe care le-au câștigat prin știință și visuri îndrăznețe. Viitorul descoperirilor cosmice nu va fi anulat - dar este tot mai posibil ca ele să fie făcute sub stea- gul altcuiva. De ce SUA nu va fi ţara care să descopere prima viaţa extraterestră