Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 11 AUGUST 2025 10 INTERNAŢIONAL P uteri europene și Ucraina au răspuns la planul de încetare a focului al lui Vladimir Putin cu o contrapropune- re care, potrivit oficialilor europeni familiarizați cu discuțiile, trebuie să ser- vească drept cadru pentru ca viitoarele discuții dintre președintele Trump și liderul rus să poată avan- sa, scrie Wall Street Jour- nal. Planul european a res- pins propunerea Rusiei de a lua părțile din regiunea Donețk controlate de Ucraina în schimbul înce- tării focului. Răspunsul european a fost prezentat sâmbătă, în cadrul unei întâlniri cu înalți oficiali americani în Anglia. Marea întâlnire Preşedintele SUA, Donald Trump, şi preşe- dintele rus, Vladimir Putin, se vor întâlni în 15 august, în Alaska, pentru a discuta despre viitorul războiului din Ucraina. Trump a anunţat vineri pe reţeaua sa Truth Social că „mult aşteptata întâlnire” cu omologul său rus Vla- dimir Putin va avea loc pe 15 august în statul ameri- can Alaska. De asemenea, Kremlinul a confirmat sâmbătă că preşedintele rus Vladimir Putin se va întâlni vineri în Alaska cu omologul său american Donald Trump, descriind alegerea locului pentru întrevedere ca fiind „des- tul de logică”, relatează AFP. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat împotriva orică- rei „decizii care ar fi luată fără Ucraina”, reafirmând că ucrainenii „nu îşi vor abandona pământul ocu- panţilor”. Reacția lui Zelenski vine în contextul în care Trump a spus vineri că pentru încheierea păcii ar putea avea loc „schimburi de teritorii spre beneficiul ambelor părți”. Rusia are pretenția ca Ucraina să-i cedeze patru regiuni parţial ocupate (Doneţk, Lugansk, Zapo- rojie şi Herson), pe lângă Crimeea anexată în 2014, şi să renunţe la livrările de arme occidentale şi la apartenenţa la NATO. Aceste cereri sunt inac- ceptabile pentru Kiev, care doreşte retragerea trupelor ruse de pe terito- riul său şi garanţii de secu- ritate occidentale, inclusiv continuarea livrărilor de arme şi desfăşurarea unui contingent european, la care Rusia se opune. Putin i-a transmis pla- nul său lui Trump prin tri- misul special Steve Wit- koff, în cadrul întâlnirii pe care au avut-o la Mosco- va, la începutul acestei săptămâni. Potrivit unei surse citate de Kyiv Inde- pendent, SUA ar fi accep- tat de „facto” propunerea. Putin i-ar fi spus lui Witkoff că Rusia e mulțu- mită cu actuala linie de demarcație din sudul regiunilor Zaporojie și Herson, unde Rusia con- trolează majoritatea regiu- nii, dar nu și capitalele regionale. Potrivit sursei din cadrul Biroului Preșe- dintelui Ucrainei, planul ar fi respins categoric de Ucraina. „Cine ar da armatei un astfel de ordin de retragere?”, a adăugat sursa, care sugerează că anunțul rapid al lui Trump privind întâlnirea cu Putin din 15 august arată că SUA au acceptat „de facto” propunerea. „Rușii încearcă acum să răspân- dească vestea că respin- gem «planul minunat al lui Trump», dar adevărul este că acesta este planul rușilor - teritoriu în schim- bul unui armistițiu”, a adăugat sursa. Trump a anunțat pe 8 august că va avea o întâl- nire cu Putin în Alaska pe 15 august. Cu câteva ore înainte de anunț, el a declarat reporterilor că un eventual acord de pace între Moscova și Kiev ar include probabil „un schimb de teritorii”. „Ei bine, vorbim despre un teritoriu pentru care se luptă de trei ani și jumăta- te. (...)Vor fi unele schim- buri de teritorii în benefi- ciul ambelor părți”, a declarat Trump în cadrul unei conferințe de presă alături de liderii Armeniei și Azerbaidjanului. Zelenski a respins ferm ideea cedării oricărui teri- toriu ucrainean pentru a pune capăt războiului Rusiei. „Răspunsul la întrebarea teritorială ucraineană se află deja în Constituția Ucrainei. Nimeni nu se va abate de la aceasta și nimeni nu va putea să o facă. Ucraine- nii nu vor dărui pământul lor ocupantului” , a spus Zelenski. Teritorii ocupate Rusia a declarat ilegal proprietatea asupra Cri- meei ucrainene în 2014 și asupra altor patru regiuni, Luhansk, Donețk, Zaporo- jie și Herson, în 2022, după invazia sa pe scară largă. În august 2025, Rusia controlează aproape întreaga regiune Luhansk și peste 70% din celelalte trei regiuni – Donețk, Zaporojie și Herson. De asemenea, controlează capitala regională, Donețk. Kremlinul se află în ofensivă din 2023, con- centrându-se în principal pe cucerirea orașelor Pok- rovsk și Kosteantînivka, din regiunea Donețk. Armata rusă controlează în prezent aproximativ 20% din teritoriul ucrai- nean. „Calea către pace nu poate fi decisă fără Ucraina” Liderii Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei şi pre- şedinta Comisiei Europe- ne, Ursula von der Leyen, au emis în noaptea de sâmbătă spre duminică un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump pentru pace, subliniind totodată necesitatea men- ţinerii sprijinului pentru Ucraina şi a presiunii asu- pra Rusiei. „Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”. În comuni- catul semnat de preşedin- tele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni, cancela- rul german Friedrich Merz, premierul polonez Donald Tusk, prim-minis- trul britanic Keir Starmer, preşedinta Comisiei Euro- pene Ursula von der Leyen şi preşedintele fin- landez Alex Stubb, liderii europeni afirmă că „rămân angajaţi faţă de principiul conform căruia frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă” şi că „linia de contact actua- lă (linia frontului) ar tre- bui să fie punctul de pleca- re pentru negocieri”. Ucraina și UE resping propunerea lui Putin Puteri europene și Kievul au prezentat propriul plan pentru a pune capăt războiului din Ucraina, după ce Putin a cerut concesii teritoriale. Experţii spun că Putin deţine prim planul negocierilor atât prin ce va avea de câştigat fiecare parte, cât şi prin locul ales pentru întâlnire - Alaska Statele Unite și Rusia sunt la circa 4 kilometri distanță una de cealaltă în punctul lor cel mai apro- piat. În timpul iernii, este chiar posibil să traversezi pe jos apa înghețată dintre insula Little Diomede din SUA și insula Big Diome- de din Rusia, potrivit guvernului american, rela- tează Sky News. Statul american Alaska era o așezare rusă înainte de a fi cumpărat de Was- hington la scurt timp după Războiul Civil, în 1867. SUA a cumpărat terenul cu 7,2 milioane de dolari. Nigel Gould-Davies, cercetător principal pentru Rusia și Eurasia la Institu- tul Internațional pentru Studii Strategice, spune că „simbolistica” organizării summitului în Alaska era clară. El spune că locația „favorizează în mod natu- ral Rusia”. „Este ușor de imaginat că Putin va sublinia… că odată am avut acest teri- toriu și vi l-am dat vouă, prin urmare Ucraina a avut acest teritoriu și acum ar trebui să ni-l dea nouă”, spune el, referin- du-se la tranzacția din 1867 cunoscută sub numele de Achiziția Alas- kăi. Nu numai că este importantă din punct de vedere geografic și istoric, dar servește și unui scop economic. „Alaska a câștigat importanță geopolitică datorită resurselor sale neexploatate de combusti- bili fosili. Trump a insistat agresiv pentru un control mai mare în Arctica, pla- nuri pentru Groenlanda și acces la petrol. Organiza- rea discuțiilor acolo con- centrează conversația asupra mizelor energetice și teritoriale globale. Iar președintele SUA se bazează pe spectacol” , precizează corespondentul Sky News în SUA, David Blevins. Iar această prioritate economică pare să ocupe un loc important și în esti- mările Rusiei. Yuri Ushakov, consi- lier al Kremlinului, într-o declarație referitoare la summit, menționează mai întâi „interesele economi- ce” înaintea Ucrainei. Ushakov afirmă: „În Alaska și în Arctica con- verg interesele economice ale țărilor noastre și apar perspective pentru imple- mentarea unor proiecte reciproc avantajoase la scară largă”. Cu toate acestea, preșe- dinții se vor concentra, fără îndoială, pe discuta- rea modalităților de a ajunge la o soluție durabi- lă pentru criza din Ucrai- na. De ce Alaska găzduiește summitul Trump-Putin