Monitorul de Botosani

MONITORUL de BOTOŞANI LUNI, 12 MAI 2025 13 INTERNAŢIONAL L eon al XIV-lea, ales joi noul suveran pontif, este primul papă american din istoria Bisericii Catolice și face parte din Ordinul Sf. Augustin. Noul succesor al Sfântului Petru a apărut la balconul bazilicii şi a rostit prima sa binecuvân- tare apostolică. Cardinalul Robert Pre- vost are 69 de ani și este originar din Chicago. El a fost ales succesor al papei Francisc de către Colegiul Cardinalilor joi, 8 mai 2025, scrie CBS News. Prevost și-a petrecut o mare parte din timp ser- vind în Peru și deține atât cetățenia SUA, cât și a sta- tului Peru. Leon al XIV- lea este un lider cu expe- riență globală, și-a petre- cut o mare parte din carie- ră ca misionar în America de Sud și, cel mai recent, a condus un puternic birou al Vaticanului pentru numirile episcopale. Se așteaptă ca el să continue reformele papei Francisc. Într-un interviu acordat Vatican News la scurt timp după ce a devenit conducătorul Dicasterului pentru Episcopi, Prevost a spus: „Încă mă consider misionar. Vocația mea, ca a oricărui creștin, este să fiu misionar, să proclam Evanghelia oriunde s-ar afla cineva.” Francisc și Prevost au fost colegi de clasă la seminarul Uniunii Teologice Catolice din Chicago din 1978 până în 1982. De asemenea, amândoi au lucrat la Roma la începutul anilor 2000. „Experiența mea cu cardi- nalul Prevost a fost că nu este un fanfaron”, a spu- nea papa Francisc. „Este foarte calm, dar extrem de inteligent și extrem de plin de compasiune.” Părintele Francisc a fost întrebat care sunt speranțele sale pentru următorul papă, oricine ar fi el. „Cred că, unindu-ne ca și comunita- te creștină, suntem capa- bili să citim semnele vre- murilor și să ne dăm seama ce trebuie să facem ca biserică” , a spus Fran- cisc. Ce îl așteaptă Noul papă va trebui să abordeze mai multe pro- bleme pe care suveranul pontiful argentinian Fran- cisc le-a lăsat în suspensie, comentează EFE, care trece în revistă provocările cu care se va confrunta noul papă. În cei 12 ani de pontifi- cat ai papei Francisc, deși cardinalii nu vor să o recu- noască, a putut fi observa- tă o Biserică împărțită în două aripi, una mai mode- rată și cealaltă mai conser- vatoare, extrem de critică față de deschiderile papei Francisc. Încercarea de a uni dife- ritele poziții va fi strategi- că, la fel și continuarea pe calea sinodalității, și anume de a construi o Biserică în care fiecare să aibă o voce, chiar dacă multora nu le place ideea. Finanţele Este unul dintre subiec- tele cele mai discutate în adunările cardinalilor pre- gătitoare ale conclavului. Printre revoluțiile imple- mentate de papa Francisc se numără și cea a finanțe- lor Vaticanului, cu eforturi de transparență mai ales la IOR (banca Vaticanului). Cu toate acestea, noul pontif va trebui să aborde- ze problema cuferelor goale printr-o analiză reală a cheltuielilor, întrucât donațiile către Biserică au scăzut considerabil. Problema abuzurilor sexuale Deși papa Francisc a stabilit mai multe norme pentru combaterea abuzu- lui sexual în Biserică, mai sunt multe de făcut, iar asociațiile victimelor cer aplicarea acestor legi în eparhii, o mai mare trans- parență în gestionarea făcută de Vatican și în pro- cese și, mai presus de toate, proceduri și investi- gații mai rapide. Grea misiune, căci la scurt timp după prima apa- riție publică a noului Suveran Pontif, Rețeaua Supraviețuitorilor Abuzu- rilor Sacerdoților (SNAP), o rețea dedicată contabili- zării cazurilor de abuzuri sexuale comise de preoți și de sprijinire a victimelor, l-a acuzat pe abia alesul papă Leon al XIV-lea că a mușamalizat cazurile de abuz în timp ce era epis- cop în Peru. Grupul a difuzat un comunicat în care a denu- nțat că, mai întâi ca misio- nar și mai apoi ca episcop de Chiclayo (Peru), Leon al XIV-lea a fost conștient de abuzuri și nu a reușit să acționeze corespunzător pentru a le combate. Mai mult, organizația a denunțat că, atunci când cardinalul american era episcop de Chiclayo, trei victime au depus plângeri la autoritățile civile în 2022, după ce nu au con- statat niciun progres din partea eparhiei referitor la cazurile lor. Aproape 330.000 de minori au fost victime ale unor abuzuri şi violenţe sexuale în Biserica Catoli- că doar în Franţa. Participarea femeilor Odată cu moartea papei Francisc s-a închis aproa- pe categoric posibilitatea ca femeile să devină preoți, dar și posibilitatea ca femeile să slujească drept diacon. Posibilul diaconat femi- nin, alături de o prezență mai mare a femeilor în funcții de putere, va fi o altă provocare, deoarece multe grupuri catolice nu vor renunța la revendicări- le lor. Numirea călugăriței Simona Brambilla în ianuarie 2025 ca prefect sau ministru al Departa- mentului pentru Institutele de Viață Consacrată și Societățile de Viață Apos- tolică, de care depind toate ordinele religioase, în locul unui cardinal, așa cum era cazul până atunci, a fost un lucru care nu a plăcut multora din ierarhia Bisericii. Papa Francisc a luat o decizie istorică pentru recunoașterea contribuției femeilor în Biserica Cato- lică. Binecuvântări pentru cuplurile homosexuale Însă, dacă un document a creat diviziuni în cadrul Bisericii Catolice, acesta a fost Fiducia Supplicans, textul publicat de Congre- gația pentru Doctrina Cre- dinței, care explica faptul că şi cuplurile considerate neregulate de Biserică, inclusiv cuplurile de ace- lași sex, pot primi binecu- vântarea. Biserica africană s-a opus în unanimitate aces- tui document și i-a cerut explicații papei Francisc. Noul suveran pontif va tre- bui să răspundă episcopi- lor de pe unul dintre conti- nentele în care catolicis- mul continuă să crească. Relaţia cu China La nivel diplomatic, acordul semnat cu China în timpul pontificatului lui Jorge Bergoglio, de coor- donare a numirii episcopi- lor și care a fost reînnoit, a fost considerat o piatră de hotar pentru apropierea dintre cele două țări, care nu au relații diplomatice, și pentru protejarea catoli- cilor. Cu toate acestea, mulți din Biserica Catolică nu acceptă faptul că Beijingul are un cuvânt de spus în alegerea unui episcop, în special administrația SUA, care și-a accentuat la un moment dat criticile față de dialogul cu China. Noul papă și SUA Relațiile cu Statele Unite și actualul său preșe- dinte, Donald Trump, vor fi o altă provocare diplo- matică ce trebuie abordată de noul suveran pontif, în contextul în care papa Francisc și secretarul său de stat, Pietro Parolin, și- au exprimat clar distanța- rea față de administrația SUA pe teme precum poli- ticile anti-imigrație și tăie- rile de fonduri în domeniul cooperării internaționale. Va fi interesant de văzut cum va fi relația lui Trump cu compatriotul său, mai scrie EFE. Ceea ce știm până acum este că contul de socializa- re de pe platforma X al celui care a fost până joi cardinalul Robert Francis Prevost reflectă angaja- mentul său față de dreptu- rile migranților și lupta împotriva schimbărilor climatice. Contul include, de ase- menea, critici - sub formă de preluări - la adresa afir- mațiilor actualului vice- președinte al SUA, JD Vance, convertit la catoli- cism, și față de politicile de imigrație promovate de Donald Trump în timpul celor două mandate ale sale. De exemplu, la 3 februarie, Leon al XIV-lea a preluat un articol de opi- nie al unui jurnalist de la publicația National Catho- lic Reporter intitulat „JD Vance greșește”: Iisus nu ne cere să facem o ierarhie a dragostei noastre pentru ceilalți, care reprezenta o critică la ceea ce declarase vicepreședintele american, și anume nevoia de a avea grijă mai întâi de toate de propria familie, lăsându-i la urmă pe cei care ne sunt mai puțin apropiați. În ultima sa postare pe X, din 14 aprilie, Prevost a redistribuit un articol scris de episcopul salvadorian Evelio Menjivar-Ayala care punea sub semnul întrebării acordurile dintre Trump și președintele sal- vadorian Nayib Bukele de a deporta imigranți fără acte din SUA și de a-i plasa în Centrul de izolare a terorismului (Cecot). În ultimul deceniu, ret- weeturile noului papă au reflectat un angajament față de săraci și de migranți - în special refu- giații venezueleni din Peru - și față de combaterea schimbărilor climatice. Ele au condamnat, de ase- menea, deținerea de arme în SUA și au împărtășit rugăciuni în memoria lui George Floyd, americanul de culoare care a murit în 2020 după ce un polițist alb a stat cu genunchiul pe gâtul lui minute în șir. În același timp, mesaje- le papei Leon al XIV-lea dezvăluie și opoziția lui față de avort și eutanasie. Care sunt provocările pentru noul papă Leon al XIV-lea Prevost, considerat centrist dar şi progresist, este văzut ca un continuator al papei Francisc, mai ales că a stat alături de grupuri marginalizate Cardinalul american Robert Prevost a fost ales joi noul papă, în a doua zi de conclav, şi şi-a ales numele pontifical de Leon al XIV-lea.