Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI MARȚI, 12 AUGUST 2025 10 NAŢIONAL S tatele Unite lucrea- ză pentru a „progra- ma” o întâlnire între preşedintele Donald Trump şi omologii săi rus şi ucrainean, Vladimir Putin şi Volodimir Zelenski, a declarat vice- preşedintele american JD Vance, în timp ce aliaţii europeni ai Ucrainei fac presiuni pentru prezenţa lui Zelenski la summitul americano-rus din Alas- ka, prevăzut pentru 15 august, transmite The Times. „Unul dintre blocajele cele mai importante este că Vladimir Putin a spus că nu se va aşeza nicioda- tă la discuţii cu (n.r., Volodimir) Zelenski, lide- rul ucrainean, şi preşe- dintele Trump a reuşit să schimbe asta” , a afirmat Vance într-un interviu acordat postului de televi- ziune american Fox News, difuzat duminică. Totuşi, a adăugat el, administraţia americană lucrează la „programarea ca acești trei lideri să se poată aşeza şi să discute despre încetarea conflic- tului” din Ucraina. Decizie în aer Liderii Uniunii Euro- pene au insistat ca la dis- cuţiile din Alaska să fie prezent şi Kievul. Preşe- dintele ucrainean Volodi- mir Zelenski, care, în principiu, nu va participa la summitul din 15 august, le-a cerut aliaţilor europeni, în special Fran- ţei, Germaniei şi Regatu- lui Unit, să structureze o abordare comună. Amba- sadorul american la NATO, Matthew Whita- ker, a lăsat să se înţeleagă că preşedintele ucrainean ar putea asista la summi- tul din Alaska. „Da, cred indubitabil că este posi- bil”, a răspuns el unei întrebări adresate de pos- tul de televiziune ameri- can CNN privind o even- tuală prezenţă a şefului statului ucrainean în Alas- ka. Decizia finală îi va reveni însă preşedintelui Donald Trump, a averti- zat diplomatul american. „Dacă el estimează că invitarea lui Zelenski este cel mai bun scenariu, atunci o va face. Dar nu a fost luată nicio decizie deocamdată”, a subliniat fostul procuror federal. Nu se vor accepta trupe de menţinere a păcii Mesajul lui JD pentru Europa Europa trebuie să „își intensifice eforturile și să joace un rol mai important” în finanțarea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei, a decla- rat JD Vance. În cadrul interviului acordat Fox News, el a afirmat că americanii sunt „sătui” să-și cheltuiască banii din impozite în străinătate și că Washingtonul „a ter- minat cu finanțarea” Kie- vului. „Dacă vă pasă atât de mult de acest conflict, ar trebui să fiți dispuși să jucați un rol mai direct și mai substanțial în finanța- rea acestui război” , a spus el. Este clar, însă, că, chiar dacă rămâne neclin- tită în poziția sa diploma- tică, Europa nu are pute- rea necesară pentru a spri- jini Kievul în negocierea unor condiții favorabile într-un viitor acord de pace sau pentru a impune un armistițiu. Așa-numita „coaliție a celor dispuși” - o forță multinațională condusă de Marea Brita- nie și Franța, menită să sprijine Ucraina și, even- tual, să monitorizeze încetarea focului - pare foarte puțin probabil să îndeplinească speranțele inițiale ale lui Keir Star- mer de a avea 64.000 de soldați pe teren, remarcă jurnaliștii The Times. Kremlinul a declarat, de asemenea, că nu va accepta trupe occidentale în Ucraina, avertizând că prezența acestora ar putea declanșa un nou război mondial. Chiar dacă Putin ar fi de acord, miniștrii apărării europeni au declarat că „nu există nicio șansă” să atingă cifra de 100.000 de sol- dați, propusă de Marea Britanie. Chiar și 25.000 de soldați, ca efort comun, ar fi „o provoca- re”, a raportat The Times în aprilie. „Rusia are 800.000 de soldați”, a declarat Dovile Sakalie- ne, ministrul Apărării din Lituania, omologilor săi europeni. „Dacă nu putem strânge nici măcar 64.000, asta nu pare slab - este slab.” În plus, este cu mult sub cei 200.000 de soldați pe care președinte- le Zelenski i-a estimat în ianuarie ca fiind necesari pentru a impune, în mod credibil, pacea pe vasta linie de front a Ucrainei și pentru a preveni un nou atac rus după orice acord de încetare a focului. Experții estimează că cifra se apropie mai mult de 600.000. Grupul este format în mare parte din țări europene și din Com- monwealth. Efortul UE pentru Ucraina Până în prezent, Marea Britanie și Franța sunt singurele țări care s-au angajat să trimită un număr specific de soldați. Finlanda este îngrijorată că orice desfășurare de trupe ar „dilua” propria apărare a frontierelor, în timp ce Polonia, Spania și Italia au declarat clar că nu vor trimite soldați. Estonia a declarat că ar fi dispusă să trimită doar o unitate de luptă de mări- mea unei companii de trupe terestre. Până în pre- zent, propunerile au fost împiedicate de reticența politică și obstacolele logistice legate de regulile de angajare în cazul unui atac al Rusiei. Din punct de vedere financiar, Europa a depășit SUA ca cel mai mare furnizor de ajutor pentru Ucraina în luna iunie, cu aproximativ 72 de miliarde de euro în aju- tor militar, comparativ cu 65 de miliarde de euro din partea SUA, potrivit Ukraine Support Tracker al Institutului Kiel. Cu toate acestea, SUA au fur- nizat echipamente mai sofisticate și mai puterni- ce, inclusiv sisteme avan- sate de apărare aeriană și muniții de precizie. O mare parte din ajutorul european finanțează achi- ziționarea de arme fabri- cate în SUA, subliniind dependența sa de această țară. Zelenski a declarat în ianuarie că aproximativ 40% dintre armele Ucrai- nei provin din SUA, apro- ximativ 33% sunt produse pe plan intern și mai puțin de 30% provin din Euro- pa. Pe ce se bazează Putin Rusia se bazează, în mare măsură, pe propriile resurse, susținute de par- teneriatele cu China și Iran. De asemenea, Coreea de Nord a furnizat între 9 și 12 milioane de obuze de artilerie și rachete, începând din 2023 până în prezent. Phenianul alocă aproape 16% din bugetul său public apărării, o propo- rție nemaiîntâlnită în niciun stat european. Anul trecut, statele mem- bre ale UE au cheltuit 326 de miliarde de euro pentru apărare, aproximativ 1,9% din PIB - o creștere de 30% față de 2021 -, dar SUA au cheltuit aproape 1 trilion de dolari, sau 3,4% din PIB. Pentru a reduce decalajul, UE a lansat un plan de pregătire în valoare de 800 de miliarde de euro, cu sco- pul de a moderniza și integra capacitățile milita- re. Însă progresele sunt lente, împiedicate de frag- mentarea industriilor, diviziunile politice și lipsa unei strategii comu- ne, arată The Times. Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) al Republicii Moldova a anunțat, ieri, producerea unui „incident de securi- tate cibernetică organizat de un actor străin asupra infrastructurii guverna- mentale”. Potrivit sursei citate, angajați ai institu- ției sunt suspectați de „complicitate la tentati- vele de sabotare și atac”. „Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), de comun cu autoritățile naționale cu competențe în domeniu, a inițiat o investigație a unui inci- dent de securitate ciber- netică organizat de un actor străin asupra infras- tructurii guvernamentale. În cadrul investigației, STISC va iniția o anchetă de serviciu în privința unor angajați, ale căror acțiuni sunt acum exami- nate în legătură cu suspi- ciuni de complicitate la tentativele de sabotare și atac asupra infrastructurii cibernetice. Pe perioada investigației, persoanele vor fi suspendate din fun- cție”, se arată în comuni- catul Serviciului. „Guvernul Republicii Moldova va proteja secu- ritatea cibernetică și va acționa în continuare pentru prevenirea unor potențiale atacuri ciber- netice asupra infrastruc- turii statului” , subliniază sursa citată. Atac cibernetic asupra infrastructurii guvernamentale a Republicii Moldova Atacul a fost orchestrat din exteriorul ţării, dar cu implicarea unor complici din interior Presiuni pentru prezenţa lui Zelenski alături de Putin şi Trump Vicepreşedintele american JD Vance l e cere europe- nilor să facă mai mult dacă le pasă de soarta Ucrainei În perspectiva întâlnirii de vineri dintre Trump şi Putin în Alaska se fac diferite scenarii pentru a întări poziţia Ucrainei.