Monitorul de Botoşani

MONITORUL de BOTOŞANI MIERCURI, 13 AUGUST 2025 11 INTERNAȚIONAL Î ntâlnirea pe care preșe- dinții Donald Trump și Vladimir Putin urmea- ză să o aibă în Alaska în această săptămână ar putea aduce o încetare temporară a focului între Ucraina și Rusia, însă este dificil de crezut că se va ajunge la un acord de pace care să pună capăt războ- iului dintre cele două tabe- re. Summitul dintre preșe- dintele Statelor Unite, Donald Trump, și preșe- dintele Federației Ruse, Vladimir Putin, este pro- gramat să aibă loc vineri în Alaska, într-o locație secu- rizată din apropierea orașului Anchorage. Ale- gerea statului Alaska nu este întâmplătoare - este teritoriu american, dar și geografic aproape de Rusia, ceea ce facilitează atât logistica, cât și simbo- lismul unei întâlniri la „jumătatea drumului” între cele două puteri. Întâlnirea din 15 august este programată să fie pri- mul tête-à-tête între cei doi lideri de la cel din 2019, desfășurat în timpul pri- mului mandat al lui Trump. Liderul de la Casa Albă a spus că orice progres în negocierile dintre Ucraina și Rusia ar necesita un schimb de teritorii. „Este foarte complicat. Dar vom recupera unele (teritorii) și vom schimba altele. Va exista un schimb de teritorii spre beneficiul ambelor părți, dar vom vorbi despre asta fie mai târziu, fie mâine,” a spus președintele american vineri. Ucraina și aliații săi europeni s-au opus con- stant oricărui acord care implică cedarea către Rusia a teritoriilor ocupate - inclusiv Crimeea, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia. Incertitudini cu participarea ucraineană Dar Putin a afirmat în repetate rânduri că orice înțelegere trebuie să presu- pună ca Ucraina să renunțe la unele dintre teritoriile pe care Rusia le-a cucerit din 2014. De asemenea, el a cerut o pauză în acordarea ajuto- rului occidental pentru Ucraina și încetarea efor- turilor Kievului de a adera la NATO. Deși discuția centrală va fi un tête-à-tête între Trump și Putin, ambele părți vor fi însoțite de dele- gații formate din consilieri politici, experți în securita- te, diplomați de rang înalt și interpreți. Din partea americani- lor, Trump va fi însoțit de secretarul de Stat, consilie- rul pentru securitate națio- nală și membri ai echipei de negociere privind Ucraina. Delegația Moscovei îi va include, pe lângă Putin, pe ministrul de externe Serghei Lavrov, consilieri militari și strategi din administrația prezidenția- lă. Prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski rămâne incertă; surse diplomatice afirmă că Ucraina nu a primit o invitație oficială, fapt care a provocat tensiuni inter- naționale. Potrivit Reuters, acest aspect a fost criticat intens de liderii europeni. De asemenea, observa- tori din partea ONU sau a unor țări europene ar putea fi invitați doar la anumite segmente protocolare, nu la negocierile propriu-zise. Trei ani şi jumătate de război Întâlnirea dintre Trump și Putin vine la trei ani și jumătate de la începerea invaziei ilegale a Ucrainei de către trupele Moscovei, cu costuri umane și econo- mice uriașe. Conflictul ini- țiat de Moscova este unul dintre motivele principale pentru care relațiile SUA- Rusia sunt la un nivel minim de la sfârșitul Răz- boiului Rece. Alegerea lui Trump pentru un nou mandat la Casa Albă a schimbat însă dinamica negocierilor: el a declarat public că vrea să obțină un acord rapid, „care să pună capăt vărsă- rii de sânge.” Lungi luni de negocieri privind un acord de încetare a focului pentru Ucraina nu au reușit să producă un acord semnat atât de Kiev, cât și de Moscova. Newsweek a scris că Trump, cunoscut adesea pentru schimbările de poziţie, a fost consecvent în apelurile sale pentru încheierea celui mai mare conflict de pe sol european de la Al Doilea Război Mondial încoace. O parte importantă a politicii sale externe a fost modelată de dorința de a fi recunoscut atât ca un negociator abil, cât și ca un om al păcii. Pe măsură însă ce Mos- cova și-a intensificat ata- curile aeriene asupra Ucrainei în ultimele luni, Trump a devenit mai critic față de Kremlin, afirmând că Putin îi dă Casei Albe „o mulțime de prostii.” Totuși, The Guardian și alți observatori au averti- zat că graba spre un com- promis ar putea însemna concesii teritoriale în favoarea Rusiei, sub forma unui „land swap” (schimb de teritorii) sau a unei înghețări a conflictului cu granițe modificate. Ce vor părţile Oficial, Administrația Trump prezintă întâlnirea dintre liderii de la Washin- gton și Moscova drept o încercare de a negocia: · Încetarea focului în Ucraina. · Retragerea graduală a trupelor ruse din zonele contestate. · Posibil acord de secu- ritate regională care să includă garanții pentru ambele părți. Din partea Rusiei, obiectivele declarate sunt „recunoașterea noilor rea- lități teritoriale” și ridica- rea unei părți din sancțiu- nile internaționale. În timpul discuțiilor directe din Istanbul, în iunie, Rusia a făcut două propuneri pentru o înceta- re a focului pe 30 de zile. „Prima se referă la modul de a ajunge la o pace cu adevărat durabilă,” a declarat atunci Vladimir Medinski, principalul negociator rus. „A doua parte evidențiază pașii care trebuie făcuți pentru o încetare reală a focu- lui” , a adăugat el. O opțiune ar fi ca Kie- vul să se retragă din regiu- nile estice Donețk și Luhansk, cunoscute împreună ca Donbas, pre- cum și din regiunile sudice Herson și Zaporijia din Ucraina. Rusia a declarat că a anexat aceste patru regiuni continentale ucrai- nene în toamna anului 2022. Moscova nu contro- lează în totalitate aceste regiuni, deși a cucerit o mare parte din Luhansk și Donețk. De asemenea, Rusia a anexat Peninsula Crimeea, situată la sud de continent, de la Kiev în 2014. Alternativa, conform Rusiei, ar fi ca Ucraina să înceteze acumularea de forțe militare și să opreas- că livrările de ajutor mili- tar, în timp ce ar ridica legea marțială și ar permi- te desfășurarea alegerilor. Alegerile sunt interzise în Ucraina cât timp legea marțială este în vigoare. Moscova a precizat că un acord de pace mai cuprin- zător va veni ulterior, adăugând că nu ar trebui să fie permis niciun perso- nal militar străin pe terito- riul Ucrainei. Rusia a cerut recunoa- șterea controlului său asu- pra regiunilor anexate și ca Ucraina să renunțe la spe- ranțele de a adera la NATO, optând în schimb pentru neutralitate. De asemenea, Moscova a solicitat ca Kievul să limiteze dimensiunea armatei sale și să pună limba rusă pe picior de egalitate cu limba ucrai- neană. Kievul și majoritatea capitalelor europene au avertizat în ultimele zile că orice acord negociat fără participarea directă a Ucrainei riscă să legitime- ze agresiunea rusă. Oficialii ucraineni au afirmat frecvent că își doresc sfârșitul războiului, dar unul care să nu recom- penseze Rusia sau să îi permită Moscovei să reia tentativele de a ocupa teri- torii ucrainene. Ucraina a afirmat în mod repetat că cedarea de teritorii către Rusia este exclusă. Aceas- ta contravine Constituției țării, a reafirmat președin- tele Zelenski în weekend. „Nimeni nu va devia de la această poziție – și nimeni nu va putea face asta,” a spus Zelenski într- o postare pe aplicația Tele- gram. „Ucrainenii nu-și vor oferi pământul ocu- pantului” , a adăugat el. Ucraina insistă că are nevoie de garanții de secu- ritate și nu vrea să fie limi- tată în privința dimensiunii armatei sale. De aseme- nea, Kievul nu dorește să fie catalogat drept stat neutru, ci ca unul ferm angajat pe calea aderării la NATO și Uniunea Euro- peană. Memorandumul Ucrai- nei, prezentat de oficiali de la Kiev în timpul rundelor de negocieri directe cu o delegație rusă în Turcia, la începutul acestui an, soli- cită “încetarea totală și necondiționată a focului pe cer, pe pământ și pe mare.” Mai mult, Kievul cere ca acordul să aborde- ze și probleme umanitare, precum schimbul tuturor prizonierilor și returnarea copiilor luați din zonele controlate de Rusia în Ucraina. De partea lor, Marea Britanie, Franța, Italia, Germania, Polonia, Fin- landa și președinta Comi- siei Europene, Ursula von der Leyen, au emis dumi- nică o declarație comună în care și-au reiterat spriji- nul pentru „principiul că granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță.” Ar putea fi un fi asco Profesorul Robert English, Director of Cen- tral European Studies, University of Southern California: “Întâlnirea vii- toare dintre președinții american și rus din Alaska ar putea fi cel mai prost pregătit și, prin urmare, cel mai imprevizibil summit al liderilor mondiali pe care l-am văzut în ultimii peste 50 de ani. Niciodată liderii de stat nu se întâl- nesc – mai ales când încearcă să negocieze sfâ- rșitul unui război – fără o pregătire amănunțită și fără un fel de acord preli- minar decis deja de echi- pele lor. Semnele pentru întâlni- rea din Alaska nu sunt bune. Rusia nu dă niciun semn că ar renunța la cere- rile sale maxime, care includ excluderea Ucrai- nei din NATO, „demilita- rizarea” țării și păstrarea tuturor teritoriilor pe care le-a ocupat, plus chiar mai mult. Însă Ucraina insistă în continuare că nu va ceda nimic, cere să recu- pereze fiecare centimetru de teritoriu, inclusiv Cri- meea, și este hotărâtă să adere la NATO. În ultimele șase luni, au avut loc diverse negocieri, de la Istanbul la Riad, însă cele două părți sunt la fel de departe una de cealaltă ca întotdeauna. Iar Rusia ignoră amenințările cu sancțiuni. Ce poate face Trump pentru a schimba această situație? Dacă îl va include pe Zelenski la summitul cu Putin, acesta ar putea deveni rapid o dispută aprinsă sau, mai probabil, Putin pur și simplu ar pleca. Se bazează Trump pe propriile sale puteri de convingere pentru a crea un miracol? Crede că este același lucru ca în cazul Armeniei și Azerbaidjanu- lui? Cea mai bună speranță este un fel de încetare a focului, care ar putea fi doar temporară. Cel mai rău scenariu este un eșec total, cu intensificarea răz- boiului și amânarea încetă- rii focului pentru multe luni.” La ce ne putem aștepta de la întâlnirea Trump-Putin Întâlnirea Trump- Putin anunţată pentru finele acestei săptămâni ar putea fi reuşita secolului, sau un eşec total.